Avionul Air India a ucis și 50 de oameni din cartierul peste care s-a prăbușit. Peste 290 de morți în total
Publicat acum 3 ore si 39 minute
Prim-ministrul guvernului Ungariei, Viktor Orban, a declarat, luni, că nu urmărește scoaterea țării sale din Uniunea Europeană, ci că dorește restrângerea puterilor Comisiei Europene și „ocuparea” Bruxelles-ului pentru a-l transforma într-un „centru de coordonare” al țărilor membre, scrie EFE, citată de Agerpres.
„Vom ocupa UE şi o vom transforma într-un centru de coordonare al Uniunii, care să respecte suveranitatea statelor membre”, a spus Orban în faţa parlamentului de la Budapesta.
Întrebat dacă doreşte ieşirea Ungariei din UE, el a spus că nu are nicio astfel de intenţie, dar a insistat că doreşte transformarea blocului european în sensul restrângerii prerogativelor organizațiilor politice europene, despre care consideră că au căpătat prea multă putere.
„Nu vom părăsi UE. Nu vom abandona Bruxelles-ul, ci îl vom ocupa. Pentru aceasta am fondat familia politică a patrioţilor”, a susţinut Orban, referindu-se la noul grup politic izolaționist-reacționar din Parlamentul European.
Prim-ministrul ungar a declarat, în urmă cu două săptămâni, că a primit în mod repetat încurajări din partea lui Donald Trump ca Ungaria să iasă din UE, dar a respins categoric ideea.
Într-un discurs susţinut pe 23 aprilie la un forum în oraşul Pilisvörösvár, Orban a spus că Trump l-a întrebat când va retrage Ungaria din UE, întrebare la care premierul ungar a afirmat că a răspuns: „Domnule preşedinte, avem nevoie de o ofertă bună”.
Orban a mai susţinut că Trump îi pune cu regularitate această întrebare în discuţii telefonice, iar el îi dă mereu acelaşi răspuns, şi anume că Ungaria va ieşi din UE atunci când va fi mai avantajos pentru ea să fie în afara blocului european, mai ales ţinând cont de faptul că 85% din exporturile Ungariei merg către statele UE.
Orban se află în conflict permanent cu Comisia Europeană, care-l acuză de încălcarea statului de drept prin controlul asupra presei, justiţiei şi achiziţiilor publice sau contestarea întâietăţii deciziilor Curţii de Justiţie a UE (CJUE) asupra dreptului naţional, limitarea drepturilor comunităţii LGBT, respingerea migranţilor ilegali, acuzaţii la care se adaugă cele ce privesc relaţiile apropiate ale lui Orban cu Vladimir Putin.
Pentru toate acestea, Comisia Europeană a blocat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al Ungariei, prin care această ţară avea dreptul la granturi în valoare de 5,8 miliarde de euro din planul european de redresare post-pandemie.
Mai mult, Comisia a activat împotriva Ungariei, în decembrie 2022, noul mecanism de condiţionalitate ce-i permite să le suspende fondurile europene acelor ţări membre despre care consideră că încalcă statul de drept, suspendând, astfel, aproximativ 23 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ce revin Ungariei. Din aceste fonduri de coeziune au fost deblocate de Comisia Europeană numai aproximativ o treime la sfârşitul anului 2023, când Ungaria ameninţa, la acel moment, să blocheze ajutorul UE pentru Ucraina.
