Japonia. Primul card de memorie dintr-o bacterie

O echipă de chimişti japonezi de la Universitatea din Keyo afirmă că a dezvoltat un procedeu care permite păstrarea unor importante volume de date digitale timp de secole în genele unui organism în viaţă, precum o bacterie. Această formă de memorizare a informaţiilor digitale ar putea permite unui laborator să stocheze date de proprietate intelectuală în organisme vii modificate genetic, potrivit cercetătorilor.

?Bacteriile şi alte microorganisme care se reproduc pe bază de cod genetic definit constituie elemente potenţiale de stocare a datelor care suscită un mare interes în comunitatea ştiinţifică?, a explicat echipa japoneză în concluziile lucrărilor sale publicate recent în SUA.

?În raport cu hard-urile şi cardurile de memorie, ele sunt extrem de mici, însă pot stoca în genele lor date într-o mare cantitate pe o perioadă extrem de lungă?, potrivit chimiştilor japonezi. Cercetările echipei de la Keio, care nu sunt primele de acest gen, aduc un început de soluţie la problema perenităţii datelor.

?Am dezvoltat o tehnologie care permite stocarea informaţiilor în mai multe locuri în genele unei bacterii, ceea ce permite în special diminuarea riscurilor de distrugere a informaţiilor ca urmare a mutaţiilor genetice care survin de-a lungul timpului?, au precizat ei.

Pentru teste, echipa a ?gravat? sub formă criptată pe o bacterie nepatogenă (Bacillus subtilis) un scurt mesaj scris utilizând un procedeu care permite grosso modo transcrierea datelor alfanumerice în elemente chimice. Aceşti componenţi chimici sunt înscrişi apoi pe o secvenţă de gene ale bacteriei.

Pentru a regăsi datele, este suficient ca cercetătorii să compare genomul normal al bacteriei cu cel modificat, diferenţele dezvăluind mesajul criptat. Pe baza unor simulări informatice, echipa asigură că ?Bacillus subtilis? este o specie satisfăcătoare pentru conservarea pe termen lung a datelor voluminoase.

Rompres