Profituri uriașe, evaluări care se ridică la sime de trilioane de dolari și investiții uriașe în inteligența artificială: acesta este momentul fără precedent pe care-l trăiește industria tehnologică din întreaga lume. Însă, pe măsură ce banii curg, tot mai multe voci ale experților avertizează că, în spatele entuziasmului, se ascunde un risc major: o bulă care, dacă se sparge, poate zdruncina întreaga economie globală, scrie The New York Times, într-un amplu material.
Nvidia, care produce cipuri esențiale pentru construirea inteligenței artificiale, a declarat miercuri că profitul său trimestrial a crescut la aproape 32 de miliarde de dolari, cu 65% mai mult față de anul trecut și cu 245% mai mult decât cu doi ani înainte.
În urmă cu doar trei săptămâni, Nvidia a devenit prima companie listată la bursă care valorează 5 trilioane de dolari. Microsoft, Google, Apple și Amazon sunt, de asemenea, evaluate la trilioane. În cele mai recente rapoarte trimestriale ale lor, cele patru companii au prezentat profituri combinate de peste 110 miliarde de dolari.
„S-a vorbit mult despre o bulă AI”, a spus Jensen Huang, directorul executiv al Nvidia, după raportul companiei din ultimul trimestru. „Din perspectiva noastră, vedem ceva foarte diferit”.
Dar unii oameni din industrie spun că există ceva sumbru ascuns în spatele acestor vești care par de-a dreptul exuberante. Se uită la aceeași creștere uluitoară a industriei însă văd totul ca pe un castel din cărți de joc. Și spun că este greu de știut care vor fi pagubele dacă acesta se va prăbuși.
Chiar și creșterea Nvidia poate fi explicată. Cererea pentru cipurile companiei nu înseamnă că oamenii vor să folosească AI. Înseamnă doar că firmele construiesc sisteme AI uriașe în speranța că cineva va plăti pentru a le utiliza.
Creșterea condusă de Nvidia pe Wall Street a durat doar câteva ore, până la urmă, iar prețul acțiunilor companiei a scăzut cu aproximativ 3% la finalul tranzacțiilor de joi. O inversare bruscă a acțiunilor din tehnologie a tras în jos întreaga piață, S&P 500 scăzând cu 1,6% în acea zi.
Totuși, centrul argumentului pesimist împotriva boom-ului AI este reprezentat de banii care se revarsă în lumea start-up-urilor și miliardele pe care aceste companii le cheltuiesc pe centre de date.
OpenAI, compania care a declanșat boom-ul în urmă cu trei ani, valorează acum aproximativ 500 de miliarde de dolari, fiind cel mai valoros start-up din lume. Anthropic, rivalul direct al OpenAI, valorează aproximativ 183 de miliarde. Iar Thinking Machines Labs, fondată în februarie, este deja considerată evaluată la o companie de zeci de miliarde de dolari.
OpenAI nu este profitabilă și nu se așteaptă să devină până în 2030. Anthropic este, de asemenea, pe pierdere. Thinking Machines tocmai și-a lansat primul produs.
Asta nu le-a oprit din cheltuieli. Anthropic a anunțat recent că va investi 50 de miliarde în noi centre de date.
Sam Altman, celebrul director executiv celebru al OpenAI, a spus că firma pe care o conduce s-a angajat să cheltuiască 1,4 trilioane de dolari pe putere de calcul pentru proiectele sale AI.
„Ceea ce face OpenAI este cel mai dramatic caz de «Fake It Until You Make It» pe care l-am văzut vreodată”, a spus Gil Luria, șeful departamentului de cercetare tehnologică de la D.A. Davidson. „Ei își iau angajamente uriașe de care, la propriu, nu se pot ține”.
OpenAI și partenerii săi pompează 500 de miliarde de dolari în noi centre de date în Statele Unite, ca parte a ceea ce ei numesc Project Stargate. În banii de azi, asta ar fi suficient pentru a finanța Proiectul Manhattan de 15 ori. Sau pentru a plăti întregul program Apollo de două ori.
„Stargate singur – dacă ajunge cu adevărat la 500 de miliarde – ar fi cel mai mare proiect de infrastructură din lume, de câteva ori mai mare decât oricare altul”, a spus Evan Conrad, directorul executiv al San Francisco Compute, un start-up specializat în hardware pentru AI.
Un purtător de cuvânt al OpenAI a declarat că firma crede că traiectoria sa este una potrivită, având 800 de milioane de utilizatori săptămânali și peste un milion de utilizatori business.
„Progresul în avansări generaționale – precum căile ferate, electricitatea și internetul – vine din investiții îndrăznețe și convingere pe termen lung”, a spus purtătorul de cuvânt, Steve Sharpe. „În mai puțin de trei ani am construit cea mai rapidă platformă din istorie, folosită atât de oameni obișnuiți, cât și de companii”.
Companiile tech, guvernele și partenerii lor din întreaga lume vor cheltui aproape 3 trilioane de dolari pe centre de date până în 2028, potrivit analiștilor de la Morgan Stanley. Pentru ca asta să se întâmple, vor împrumuta aproape un trilion de dolari de la bănci și alte instituții financiare.
În ultimele 12 luni, Google, Microsoft, Amazon și Meta au cheltuit aproximativ 360 de miliarde de dolari pe noi centre de date. Cu profiturile lor uriașe, își permit. Alte companii trebuie să se îndatoreze. Asta include firme consacrate precum Oracle și companii mai mici, precum CoreWeave și Nebius.
Pentru că această datorie este deținută de o gamă largă de instituții financiare – inclusiv creditori privați, precum și bănci tradiționale – experții încearcă să înțeleagă cât de mult risc există în sistem.
În plus, spun criticii, unele dintre înțelegerile pe care OpenAI le-a făcut cu producători de cipuri, companii de cloud și alții sunt ciudat de circulare. OpenAI urmează să primească miliarde de la companii tech, dar trimite înapoi miliarde către aceleași companii pentru a plăti puterea de calcul și alte servicii.
Unii analiști financiari se tem că aceste acorduri fac ca piața să pară mai puternică decât este în realitate. În cele din urmă, sănătatea pieței va depinde de capacitatea companiilor precum OpenAI de a deveni profitabile înainte ca datoriile să le copleșească.
Nvidia a încheiat, de asemenea, câteva acorduri care au ridicat întrebări despre dacă firma își plătește, practic, singură. A anunțat că va investi 100 de miliarde în OpenAI. Start-up-ul primește acești bani în timp ce cumpără sau închiriază cipurile Nvidia.
Marți, Nvidia a anunțat un acord similar, de 10 miliarde, cu Anthropic, care va cumpăra 30 de miliarde în calcul AI susținut de cipuri Nvidia. Banii vor merge, de fapt, către Microsoft, care a investit și ea 5 miliarde în Anthropic.
Goldman Sachs a estimat că Nvidia va obține 15% din vânzările sale de anul viitor din ceea ce criticii numesc „acorduri circulare”.
Multe companii își justifică cheltuielile prin faptul că nu construiesc doar un produs, ci creează ceva care va schimba lumea: inteligența artificială generală, sau AGI, o mașină care poate face orice poate face creierul uman. Problema este că niciuna dintre ele nu știe exact cum să o construiască.
Dar Anton Korinek, economist la Universitatea din Virginia, spune că toate aceste cheltuieli vor fi justificate dacă Silicon Valley își atinge obiectivul. El este optimist că se poate.
„Este un pariu pe AGI sau nimic”, a spus dr. Korinek.
Chatboții și generatorii de imagini ai companiilor AI sunt deja folosiți de sute de milioane de oameni. Mulți dintre ei plătesc abonamente lunare care pot depăși 100 de dolari. Dar nu este atât de clar că acești clienți din zona corporate – adevărata sursă de bani pentru industria tech – sunt la fel de dornici să folosească AI.
Aproape 8 din 10 companii au spus că au folosit tehnologii AI. La fel de multe au spus că aceste tehnologii nu au avut „niciun impact semnificativ asupra rezultatelor financiare”, potrivit cercetărilor recente ale McKinsey & Company.
Cu toate acestea, companiile tech spun că interesul business începe să se solidifice. Microsoft, Google și Amazon au spus că au mai multă cerere decât capacitatea disponibilă și se așteaptă la constrângeri și anul viitor.
Totuși, chiar și printre unii directori ai celor mai bogate companii din Silicon Valley, cantitatea de bani care circulă este îngrijorătoare.
Sundar Pichai, directorul executiv al Alphabet, compania-mamă a Google, a declarat într-un interviu pentru BBC, în această săptămână, că evaluările și cheltuielile care explodează sunt alimentate, cel puțin parțial, de „iraționalitate”. Dacă piața se prăbușește, crede el, pagubele vor fi extinse.
„Cred că nicio companie nu va fi imună, inclusiv noi”, a spus el.
Veteranii industriei tech compară adesea boom-ul AI cu bula „dot-com” din anii ’90. Când acea bulă s-a spart, sute de start-up-uri au dispărut, iar companii consacrate care furnizau tehnologie acelor firme tinere au înregistrat pierderi uriașe. Dar alte start-up-uri au găsit succesul și chiar au schimbat lumea: exemplele cel mai notabile fiind Amazon și Google.
„Când apar bule, oamenii inteligenți se entuziasmează prea tare în jurul unui sâmbure de adevăr”, a spus domnul Altman reporterilor în acest an. „Suntem într-o fază în care investitorii, în ansamblu, sunt prea entuziasmați de AI? Părerea mea este că da. Este AI cel mai important lucru care s-a întâmplat de foarte mult timp? Părerea mea este, de asemenea, că da”.