Adânc în interiorul unei peșteri din Grecia se află un zid de piatră construit acum peste 23.000 de ani, cu mult înaintea piramidelor. Această structură antică pune sub semnul întrebării tot ce știam despre creativitatea umană timpurie. Situl, aflat la doar trei kilometri de formațiunile stâncoase Meteora, oferă o perspectivă rară asupra vieții preistorice din timpul ultimei ere glaciare.
În regiunea Thessalia, Grecia centrală, în peștera Theopetra, oamenii de știință au făcut o descoperire revoluționară în istoria umanității. Arheologii au descoperit un zid de piatră în interiorul peșterii, datat cu aproximativ 23.000 de ani în urmă. Acesta este considerat cea mai veche structură construită de oameni cunoscută până acum, care precede cu mult celebra piramidă a lui Khufu, construită în urmă cu aproximativ 6.600 de ani, scrie indiandefencereview.com.
Zidul a fost construit pentru a supraviețui condițiilor dure din era glaciară
Zidul, construit din pietre legate cu argilă, închidea odinioară două treimi din intrarea în peșteră, lăsând o deschidere de doar aproximativ un metru lățime. Potrivit unui studiu publicat în revista Archaeology, coordonat de arheologul dr. Catherine Kyparissi-Apostolika, care conduce săpăturile din 1987, se crede că structura a fost construită pentru a proteja locuitorii de frigul extrem.
Zidul de piatră din Theopetra este considerat „o etapă esențială în istoria arhitecturii” și un exemplu clar al modului în care oamenii timpurii și-au modificat mediul pentru a supraviețui climei aspre. Această construcție rudimentară, dar ingenioasă, stă mărturie capacității de adaptare a omului în fața provocărilor glaciare.
Importanța peșterii Theopetra depășește cu mult existența acestui zid antic. Situl a fost locuit timp de aproximativ 130.000 de ani. Arheologii au descoperit dovezi în acest sens ce acoperă perioadele de la paleoliticul mijlociu până la neoliticul târziu. Straturile arheologice indică o prezență umană aproape neîntreruptă, cu descoperiri precum unelte din piatră, bijuterii din scoici, urme de foc și chiar amprente de pași ale copiilor. Locuitorii peșterii își îngropau morții aici între 15.000 și 7.000 de ani în urmă, ceea ce sugerează un rol de durată al peșterii ca adăpost și centru comunitar.
Artefactele recuperate de la fața locului arată cum primii europeni și-au ajustat stilul de viață de-a lungul mileniilor. Cercetătorii au găsit dovezi că dieta locuitorilor din Theopetra includea grâu, orz, măsline și carne, reflectând o trecere treptată spre agricultură. Peștera a funcționat, de asemenea, ca refugiu în perioadele de conflict și, posibil, ca adăpost pentru animale în etape ulterioare. Variabilitatea în modul de ocupare corespunde cu schimbările climatice, demonstrând modul în care oamenii și-au adaptat constant strategiile pentru a supraviețui în medii în schimbare.
O arhivă unică a inovației preistorice
Peștera Theopetra contestă cronologia tradițională a realizărilor arhitecturale umane. Zidul de piatră este mai vechi cu zeci de mii de ani decât structuri preistorice celebre precum Stonehenge sau piramidele egiptene.
Existența sa evidențiază capacitatea oamenilor preistorici de a construi clădiri durabile și funcționale cu mult înainte de apariția civilizațiilor complexe. Săpăturile continuă să dezvăluie noi detalii despre ingeniozitatea primilor europeni și despre abilitatea lor de a-și modela mediul pentru supraviețuire.