Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) Buzău deține în portofoliu o colecție inedită de soiuri de mentă, de la cele cu arome de vanilie, ciocolată sau cuișoare, până la o plantă de ghiveci cu frunze ce nu depășesc un centimetru, dar cu parfum puternic, în ciuda dimensiunilor sale, potrivit Agerpres.
BRGV deține un portofoliu de peste 20.000 de soiuri de plante, în special legume, specii de flori, dar și plante aromatice sau medicinale. Regăsită cu precădere în flora spontană, menta a atras atenția cercetătorilor care au reușit să aclimatizeze și să cultive noi soiuri distincte, atât prin formă, cât și prin aromă. În curs de omologare este o specie care poate fi utilizată în gastronomie sau în cofetărie, având o aromă de ciocolată.
„Menta a atras atenția cercetătorilor noștri și este la loc de cinste. Practic, o avem în studiu și avem multe varietăți de mentă, avem chiar și un soi în curs de omologare, o premieră pentru Banca de Resurse. Trebuie să nu uităm că menta este o plantă specială, o plantă aromatică deosebită, o plantă medicinală apreciată la unison de lumea științifică internațională. Sunt varietăți diferite, cu diverse arome. Menta pe care noi o omologăm credem că va fi apreciată în special de cei care o vor folosi pentru ceai, dar mai mult de cei care se vor gândi să o folosească în prepararea ciocolatei, pentru că aroma este extraordinar de bună. Are o aromă dulce, nu atât de mentolată ca menta pe care noi o știm, dar cu un gust extraordinar”, a declarat, pentru Agerpres, directorul BRGV Buzău, Costel Vînătoru.
„Mai avem mentă cu miros de cuișoare, mentă cu miros de lămâie și mentă cu miros de vanilie”
Menta cu aromă de ciocolată nu este singura din colecția băncii care atrage atenția prin calitățile sale deosebite. Aici se pot găsi soiuri cu diferite tipuri de arome, de la cele regăsite în pastele de dinți, la aromele din bomboanele de lămâie sau din ceaiurile de iarnă, cu vanilie și cuișoare.
„Avem soiuri cu multe alte arome care pot fi folosite în diferite zone, în cosmetice, produse de îngrijire personală, pastă de dinți și multe altele. Avem peste 10 varietăți stabilizate de mentă, unele sunt în cultură, unele sunt în conservare. Avem o minimentă, menta corsicană, cea care am adus-o cu mulți ani în urmă în România, ce poate fi cultivată și în ghivece. Are niște frunze foarte mici, sub un centimetru, deci câțiva milimetri și este foarte parfumată și o aromă extraordinar de fină. Un firicel pus la ceai sau chiar la cafea, schimbă cu totul gustul și înnobilează aroma.
Noi cunoaștem menta ca o plantă comună, dar am reușit să spargem aceste bariere, să avem, iată, în cultură, loturi cu arome deosebite și în ce privește culoarea frunzelor. Avem mentă roșiatică, mentă creață, mentă gofrată, mentă cu foliolele rotunjite.
Mai avem mentă cu miros de cuișoare, mentă cu miros de lămâie și mentă cu miros de vanilie. Are un potențial extraordinar, deși, la prima vedere, vorbim de cunoscuta mentă cu aroma ei clasică. Este o specie care ar trebui să o îndrăgim, chiar și mirosul de mentă este diferit de la un soi la altul. Vorbim de o plantă care ar trebui să ocupe suprafețe mult mai mari în România față de cele prezente”, a precizat Costel Vînătoru.
„Este o plantă care excelează prin secreția de polen și nectar și, automat, albinele o preferă”
Ținând cont de caracteristicile sale apreciate în diverse industrii, menta ar putea deveni o cultură de nișă pentru România, apreciază specialiștii BRGV. Plantele sunt rezistente la boli și dăunători și se extind rapid în cultură, dacă sunt respectate anumite tehnici și lucrări de cultivare esențiale pentru obținerea unor producții sănătoase.
„Menta este o plantă iubită foarte mult de către apicultori, de albine, este o plantă care excelează prin secreția de polen și nectar și, automat, albinele o preferă. Ca să poți să menții puritatea, trebuie să ai grijă să ai un singur soi de mentă, iar în vecinătăți să nu se afle alte soiuri, sau chiar menta sălbatică.
Trebuie să știm cum să o cultivăm, este o plantă care nu necesită cerințe speciale de cultură, doar să pregătim bine terenul, să o irigăm la timp. Nu au fost depistați patogeni, boli, dăunători care să afecteze major cultura.
Cu mulți ani în urmă erau niște programe inițiate de Plafar, care se ocupa cu colectarea plantelor medicinale. Încercau să introducă pe scară largă în cultură anumite plante medicinale. Am putea să refacem aceste culturi în România, avem acum și experiență și iată și soiuri noi, total diferite și valoroase față de resursele pe care le-am avut atunci la dispoziție.
Ar trebui să dezvoltăm această cultură pentru că avem aceste resurse extraordinar de fine pe care putem să le canalizăm pe diverse axe de utilizare. Depinde de noi să dezvoltăm sectorul acesta, pentru că ar putea fi o cultură de nișă”, a subliniat cercetătorul instituției.
BRGV Buzău este singura Banca de profil din România care are ca strategie cunoașterea genotipică și fenotipică, precum și conservarea resurselor genetice vegetale ex situ și in situ, pe termen scurt, mediu și lung, în concordanță cu legislația internațională.
