Vânzarea la licitație a prototipului original al genții Birkin de la Hermès a fost unul dintre cele mai spectaculoase evenimente de acest gen din epoca modernă.
Luna trecută, lupta de oferte în nouă pași a început de la suma de 1 milion de euro, stabilind din start un nou record pentru cea mai scumpă geantă vândută vreodată. Când licitațiile au ajuns la 6 milioane de euro, sala de licitații Sotheby’s din Paris, de obicei sobră, a izbucnit în aplauze. În cele din urmă, ciocanul a bătut la 7 milioane de euro - ceea ce înseamnă că, incluzând taxele, cumpărătorul anonim de la telefon urma să plătească echivalentul a 10,1 milioane de dolari pentru geantă - iar sala a explodat în urale.
La celălalt capăt al firului, la peste 10.000 de kilometri distanță, omul de afaceri japonez Shinsuke Sakimoto încerca să proceseze îndrăzneala gestului tocmai făcut.
„A fost cea mai scumpă achiziție pe care am făcut-o vreodată pentru un singur obiect”, a declarat Sakimoto, CEO al companiei de revânzare de produse de lux Valuence Holdings, pentru CNN, în primul său interviu major după această tranzacție istorică. „A fost foarte palpitant, dar sincer mi-a fost puțin greață de emoție”.
Afacerea lui Sakimoto se bazează, cel puțin parțial, pe genți la mâna a doua. Cele pe care firma sa le revinde costă, desigur, mult mai puțin decât prototipul Birkin, dar ajung adesea la mii de dolari. Totuși, Sakimoto, în vârstă de 43 de ani, este un colecționar atipic pentru unul dintre cele mai râvnite obiecte de modă: un model creat pentru regretata vedetă britanică Jane Birkin, care a devenit între timp un simbol al luxului.
Fost jucător în prima ligă de fotbal a Japoniei, Sakimoto a evoluat în câteva meciuri oficiale înainte de a fi concediat de club și a se retrage la doar 22 de ani. În 2004, a deschis primul magazin de revânzare de lux la Osaka, după ce lucrase anterior în afacerea de second-hand a tatălui său. Șapte ani mai târziu, a fondat Sou, companie care avea să devină Valuence.
Spiritul competitiv l-a păstrat din perioada sportivă. Povestind despre cele 10 minute de licitație din biroul său din Tokyo, Sakimoto s-a referit constant la ceilalți participanți ca fiind „aite” (adversar) și „teki” (dușman). Chiar și când ofertele se apropiau de limita lui superioară, îi spunea reprezentantei sale de la telefon să contraatace imediat. „Răspunde-le în trei-cinci secunde”, își amintește că i-a spus. „Trebuia să fim agresivi”.
„Eram aproape de pragul maxim, dar în acele câteva minute am gândit strategii de a produce un impact psihologic asupra oponenților ca să-i facem să renunțe”, spune el.
Investiție pe termen lung
Cu o noapte înainte de licitație, Sakimoto a visat de două ori că a câștigat geanta. „Am intrat în acest proces cu multă credință”, spune el. „Într-un fel, am fost aleși de zeii modei să deținem primul Birkin”.
Dar, dincolo de romantismul visului devenit realitate, achiziția a fost clar o investiție.
Cumpărările spectaculoase la licitații au devenit o strategie de marketing tot mai folosită de marile companii (vezi cazul antreprenorului în criptomonede Justin Sun, care a cumpărat celebra banană de 6,2 milioane de dolari a lui Maurizio Cattelan, pe care apoi a mâncat-o, anul trecut). În fond, proprietarul oficial al acestei genți Birkin nu este Sakimoto personal, ci compania Valuence, iar evaluarea firmei se bazează pe randamente financiare.
Sakimoto estimează că publicitatea generată de licitație va aduce firmei sale „câteva miliarde de yeni”, adică o sumă de opt cifre în dolari, în valoare de expunere media, în următorul deceniu.
„Era clar că oferta câștigătoare va stabili un nou record, ceea ce însemna că va fi relatată în întreaga lume”, a spus el, fără să-și idealizeze motivația. „Toți au fost de acord că aceasta este o investiție bună”.
În același timp, Sakimoto pare dedicat conservării acestei piese de istorie a modei. Valuence susține că, spre deosebire de restul inventarului său de lux, această geantă Birkin nu va fi revândută. Dimpotrivă, va deveni o cheltuială continuă: compania estimează că alte taxe, cum ar fi transportul și taxele vamale, vor adăuga încă 300 de milioane de yeni (aproximativ 2 milioane de dolari) la investiția inițială de 10,1 milioane de dolari.
Deși planurile exacte nu sunt încă dezvăluite, firma își propune să expună public această geantă. Mii de vizitatori au văzut-o deja în cadrul expozițiilor organizate de Sotheby’s la New York, înaintea licitației. De asemenea, geanta a mai fost prezentată anterior la Muzeul de Artă Modernă din New York și la Victoria & Albert Museum din Londra.
„Scopul achiziției acestui obiect nu este ca el să devină proprietatea personală a unui miliardar, ci să creăm un model nou de deținere, ca firmele ca a noastră și societatea să-l împărtășească”, a subliniat Sakimoto, adăugând: „Vrem să-l păstrăm pentru viitor și să-l arătăm tuturor”.
Simbol al stilului
Legenda prototipului Birkin nu ține doar de faptul că a dat naștere unui simbol al luxului, ci și de povestea modului în care a fost creat.
Jane Birkin a conceput designul în urma unei întâlniri întâmplătoare cu președintele Hermès, Jean-Louis Dumas, într-un avion spre Londra, în 1984. După ce obiectele personale i-au căzut din geanta Kelly (un model anterior al casei, popularizat de Grace Kelly), actrița i-a sugerat lui Dumas să creeze un design mai mare și mai puțin rigid.
„I-am spus: De ce nu faceți o geantă cam de patru ori mai mare decât Kelly, pe care să o poți lăsa deschisă?”, povestea Birkin pentru CNN în 2020. Dumas a rugat-o să-i deseneze ideea, așa că aceasta a schițat modelul pe o pungă de hârtie pentru rău de avion.
Hermès a acceptat provocarea și i-a oferit primul exemplar actriței. Deși stilul avea să fie reinterpretat în culori și materiale diverse, geanta lui Birkin a fost realizată din piele neagră simplă, cu inițialele „J.B.” gravate. Avea atașate și o forfecuță de unghii, pentru că Birkin prefera să își mențină mereu unghiile tăiate scurt, potrivit Sotheby’s. Actrița, care a decedat în 2023, a folosit geanta aproape zilnic între 1985 și 1994, când a vândut-o pentru a strânge fonduri pentru cercetarea SIDA.
Sakimoto recunoaște că nu a fost un „fan” al genții Birkin de la început. Dar, spune el, a găsit o legătură între misiunea lui și cea a lui Birkin.
„Cu cât am citit mai mult despre viața și convingerile lui Jane Birkin, cu atât mi s-a părut mai fascinantă”, a declarat el. „Am simțit că am o legătură foarte puternică cu acești oameni și cu rolul lor de ambasadori, care se potrivește perfect cu filosofia noastră de afacer”.
Această filozofie este ferm centrată pe circularitate. Valuence susține că prin revânzarea și reutilizarea de produse de lux a evitat, doar anul trecut, emiterea a 5,3 milioane de tone de dioxid de carbon și risipirea a peste 70 de miliarde de litri de apă, prin reducerea cererii de produse noi.
Și atunci, ce alt simbol mai potrivit pentru companie decât o geantă de 41 de ani, încă perfect utilizabilă, după ani de uzură zilnică?
Ştiri video recomandate
