Antena 3 CNN › Life › Cum poți afla cât de „bătrân” este creierul tău. Patru teste simple pe care le poți face acasă

Cum poți afla cât de „bătrân” este creierul tău. Patru teste simple pe care le poți face acasă

Laura Dinu
8 minute de citit Publicat la 08:00 21 Noi 2026 Modificat la 08:00 21 Noi 2026
persoana care tine in maini un creier luminat de conexiuni neuronale
Sănătatea creierului este deosebit de importantă pentru starea generală a organismului. Foto: Getty Images

Vârsta din buletin nu reflectă întotdeauna cât de repede îmbătrânește organismul. Unele persoane au un corp și un creier care funcționează mai bine decât ar sugera anii pe care îi au, în timp ce la altele procesul de îmbătrânire biologică poate fi mai accelerat. Cercetătorii încearcă să înțeleagă tot mai bine aceste diferențe și au identificat câteva metode prin care pot fi evaluate anumite aspecte ale sănătății creierului. Unele dintre ele pot fi încercate chiar acasă, fără aparatură specială, potrivit ScienceFocus.

Conceptul de vârstă biologică este diferit de cel de vârstă cronologică. Prima reflectă starea organismului și modul în care funcționează celulele și organele, în timp ce a doua reprezintă numărul de ani trecuți de la naștere.

„În general, putem privi vârsta în două moduri: cronologică și biologică. Unii oameni par mult mai tineri decât vârsta lor reală, iar alții, mult mai în vârstă”, explică profesorul David Sharp, neurolog la Imperial College London.

Cercetările nu se mai limitează însă la evaluarea organismului în ansamblu. Specialiștii încearcă să determine și vârsta biologică a fiecărui organ în parte. Astfel, o persoană poate avea o anumită vârstă biologică a inimii, alta a ficatului și alta a creierului.

Sănătatea creierului este deosebit de importantă pentru starea generală a organismului. Un studiu recent, la care au participat 45.000 de persoane, a arătat că oamenii al căror creier prezenta semne de îmbătrânire accelerată aveau un risc cu 182% mai mare de deces din orice cauză în următorii 15 ani.

Cercetarea, publicată în revista Nature Medicine, a estimat vârsta creierului pe baza unui profil complex de proteine din sânge. O altă metodă folosită de specialiști este imagistica cerebrală, inclusiv investigațiile prin rezonanță magnetică (RMN).

Prin aceste scanări pot fi observate modificările structurii și volumului creierului. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, creierul tinde să își reducă într-o anumită măsură volumul, iar între structurile sale pot apărea spații mai mari.

Cercetările profesorului David Sharp au asociat o vârstă biologică mai înaintată a creierului cu o forță mai redusă a mâinilor, o funcție pulmonară mai slabă, un mers mai lent, rezultate mai slabe la testele de inteligență și un risc crescut de deces.

Nu toată lumea are însă acces la un aparat RMN sau la investigații specializate. Există și câteva teste simple care pot oferi indicii despre funcționarea creierului.

1. Viteza cu care mergi poate oferi indicii despre sănătatea creierului

Mersul pe jos pare o activitate strict fizică, însă viteza cu care ne deplasăm poate spune mai multe despre organism decât am crede. Pentru a o măsura acasă, ai nevoie de un cronometru, o ruletă și un spațiu liber.

Testul poate fi făcut în două variante, în funcție de locul disponibil.

În interior, măsoară un metru pentru a avea suficient spațiu să ajungi la ritmul obișnuit de mers, apoi încă patru metri pe care să îi parcurgi contra timp.

Dacă faci testul afară, poți folosi o distanță mai mare: cinci metri pentru a ajunge la viteza naturală de mers și încă zece metri pentru porțiunea cronometrată.

Mergi în ritmul tău obișnuit, fără să grăbești pasul. Împarte distanța parcursă, exprimată în metri, la numărul de secunde în care ai parcurs-o. Rezultatul reprezintă viteza mersului, exprimată în metri pe secundă.

Importanța acestui test a fost evidențiată de un studiu desfășurat pe parcursul mai multor ani, în Noua Zeelandă, la care au participat aproximativ 1.000 de persoane. Cercetătorii au constatat că viteza cu care mergeau participanții la vârsta de 45 de ani era un indicator important al ritmului de îmbătrânire a creierului și a organismului.

„Mersul este o activitate atât de simplă, dar implică funcționarea coordonată a numeroase sisteme: mușchii, vederea, sistemul cardiorespirator și activitatea creierului. De aceea, cred că reprezintă un indicator al îmbătrânirii”, explică dr. Line Rasmussen, coordonatoarea studiului.

Persoanele care mergeau mai încet nu aveau doar o viteză de deplasare mai redusă. Scanările cerebrale au arătat că aveau un volum mai mic al creierului, un cortex mai subțire și mai multe semne de deteriorare cerebrală.

De asemenea, au obținut rezultate mai slabe la testele cognitive, în special la cele care evaluau memoria, raționamentul și viteza de procesare a informațiilor. În medie, persoanele care mergeau cel mai încet aveau un IQ cu 16 puncte mai mic decât cele care se deplasau mai rapid.

Viteza mersului a fost asociată și cu speranța de viață. Un alt studiu, realizat de cercetători de la Universitatea din Pittsburgh, a analizat persoane în vârstă de 75 de ani. În rândul bărbaților, probabilitatea de a mai trăi cel puțin zece ani era de 19% pentru cei cu viteza de mers cea mai mică și de 87% pentru cei care mergeau cel mai repede. În cazul femeilor, valorile au fost de 35%, respectiv 91%.

Pentru a compara rezultatul obținut cu valorile de referință, iată vitezele medii de mers indicate în funcție de vârstă și sex:

Viteza medie de mers scade odată cu înaintarea în vârstă. În cazul femeilor, aceasta este de 1,39 metri pe secundă între 40 și 49 de ani, ajunge la 1,31 metri pe secundă între 50 și 59 de ani, la 1,24 metri pe secundă între 60 și 69 de ani și la 1,13 metri pe secundă între 70 și 79 de ani. După vârsta de 80 de ani, viteza medie scade la 0,94 metri pe secundă.

În cazul bărbaților, viteza de mers este de 1,43 metri pe secundă atât între 40 și 49 de ani, cât și între 50 și 59 de ani. Scade apoi la 1,34 metri pe secundă între 60 și 69 de ani, la 1,26 metri pe secundă între 70 și 79 de ani și ajunge la 0,97 metri pe secundă după vârsta de 80 de ani.

Specialiștii atrag atenția că viteza mersului este influențată de numeroși factori, nu doar de sănătatea creierului. Un rezultat mai mic decât valorile de referință nu înseamnă automat că există o problemă.

„Este important să subliniem că oamenii își pot testa singuri viteza de mers, dar trebuie să țină cont de faptul că există variații. Rezultatul poate indica ceva, însă nu înseamnă neapărat că trebuie să te îngrijorezi dacă mergi mai încet”, precizează Line Rasmussen.

2. Testează-ți timpul de reacție

Cât de repede reacționezi atunci când vezi un semnal sau auzi un sunet poate oferi informații despre modul în care funcționează creierul.

În cazul testelor simple, în care trebuie să apeși un buton imediat ce apare o lumină, timpul de reacție al adulților crește, în medie, cu aproximativ două până la șase milisecunde la fiecare zece ani. Diferența poate părea nesemnificativă, însă schimbările acumulate în timp pot deveni relevante.

Cercetătorii consideră că este important să urmărești evoluția propriilor rezultate, nu doar să te raportezi la o singură măsurătoare.

„Este interesant să vezi unde te situezi peste zece ani, pornind de la situația actuală și de la factorii care te influențează”, explică dr. Anna-Katharine Brem, cercetătoare la Centrul pentru Îmbătrânirea Sănătoasă a Creierului de la King's College London.

Cu alte cuvinte, contează mai mult dacă timpul tău de reacție se modifică semnificativ de-a lungul anilor decât valoarea obținută la un singur test.

O încetinire bruscă, mult peste evoluția obișnuită, poate indica o schimbare care merită investigată. Timpul de reacție implică mai multe funcții ale creierului, printre care atenția, viteza de procesare a informațiilor și controlul mișcărilor.

Testul poate fi făcut cu ajutorul unor aplicații gratuite sau al unor instrumente disponibile online. Printre exemplele menționate de specialiști se numără Reflex & Reaction Time Test, pentru dispozitive Apple, SwitchedOn, disponibilă pe Apple și Android, și platforma Human Benchmark, care permite compararea rezultatelor cu cele ale altor utilizatori.

De regulă, testul presupune să apeși cât mai repede pe ecran sau pe un buton atunci când apare un anumit semnal, de exemplu o schimbare de culoare.

Dacă vrei să îți urmărești evoluția în timp, este recomandat să folosești aceeași aplicație sau platformă la fiecare testare. Rezultatele nu indică în mod direct vârsta biologică a creierului, dar pot semnala modificări ale funcțiilor cognitive.

3. Verifică-ți capacitatea de orientare în spațiu

Creierul ne ajută să ne orientăm în fiecare zi, inclusiv atunci când mergem la magazin sau ne întoarcem acasă. Însă capacitatea de a construi o hartă mentală a unui loc, fără să ne bazăm pe reperele vizibile, implică procese cognitive mai complexe.

Orientarea în spațiu poate fi unul dintre indicatorii timpurii ai unor afecțiuni precum boala Alzheimer, deoarece depinde de regiuni cerebrale care pot fi afectate încă din primele etape ale bolii.

„Navigarea în spațiu este un indicator timpuriu important pentru afecțiuni precum Alzheimer, deoarece este asociată cu acele zone ale creierului care se deteriorează primele”, explică Anna-Katharine Brem.

Pierderea capacității de orientare nu indică însă toate formele de demență. Cercetările au arătat totuși că abilitățile de navigare se modifică odată cu înaintarea în vârstă.

În general, persoanele în vârstă se descurcă mai greu decât cele tinere atunci când trebuie să se orienteze într-un loc necunoscut. Dificultățile sunt și mai mari în cazul persoanelor cu demență aflată în stadiu incipient, potrivit unei analize realizate de profesorul Scott Moffat, specialist în neuroștiințe.

Aceste persoane pot întâmpina probleme și atunci când trebuie să își formeze reprezentări mentale ale spațiului sau să folosească o hartă obișnuită pentru a ajunge la destinație.

Deocamdată, nu există un test standardizat pentru acasă care să măsoare precis această capacitate. O metodă simplă este să desenezi din memorie o hartă a drumului dintre locuința ta și cea mai apropiată gară, poștă sau cafenea.

Încearcă să incluzi cât mai multe detalii: intersecții, repere, nume de străzi și distanțe.

Dacă, în timp, observi că îți este tot mai greu să reconstruiești mental traseele sau că ai nevoie din ce în ce mai mult de indicii din exterior pentru a te orienta, aceste schimbări pot merita atenție.

4. Folosește un test cognitiv online

Evaluarea funcțiilor cognitive nu este o metodă nouă, însă tehnologia a făcut-o mult mai accesibilă. Teste care înainte necesitau aparatură specială și prezența unui psiholog pot fi realizate acum și online.

În magazinele de aplicații există numeroase jocuri și teste care promit să evalueze sau chiar să îmbunătățească performanțele cognitive. Totuși, cercetările sugerează că folosirea lor repetată nu duce neapărat la îmbunătățirea funcțiilor creierului.

Pentru persoanele care caută o evaluare bazată pe cercetări științifice, profesorul David Sharp recomandă platforma online Cognitron. Aceasta a fost utilizată în mai multe studii academice și de peste 500.000 de persoane.

Testul complet durează aproximativ 30 de minute și evaluează mai multe funcții ale creierului, printre care memoria, atenția, raționamentul și viteza de procesare a informațiilor.

La final, utilizatorul primește o analiză a rezultatelor, comparate cu cele ale persoanelor din aceeași categorie de vârstă. Platforma nu stabilește o vârstă biologică exactă a creierului, dar poate oferi o imagine de ansamblu asupra performanțelor cognitive și a domeniilor care ar putea necesita mai multă atenție.

Rezultatele trebuie interpretate cu prudență. Nivelul de educație, somnul, stresul și starea emoțională pot influența performanța la astfel de teste. Prin urmare, ele reprezintă un punct de plecare pentru evaluarea funcțiilor cognitive, nu un diagnostic medical.

×
Fanatik
Antena Sport
Observator News
Longevity Magazine
TOP articole
x close