Apele odinioară curate din Australia de Sud sunt acum acoperite de o mâzgă verde, iar plajele sunt pline de pești morți. Oamenii de știință avertizează că este doar „vârful aisbergului” și estimează că aproximativ 400 de specii marine au fost ucise de alge, relatează The Guardian. Înflorirea algală – o creștere rapidă a populației de alge – a început în luna martie și acum acoperă o suprafață dublă față de teritoriul capitalei, Canberra. „Este un dezastru natural”, a declarat premierul Australiei de Sud, însă guvernul federal a refuzat să-l recunoască drept atare, potrivit BBC.
Autoritățile spun că peste 400 de specii de viețuitoare marine au murit, 13.800 de animale, iar industriile locale sunt grav afectate.
› Vezi galeria foto ‹
Guvernul federal refuză să declare „dezastru natural”
Guvernul federal a anunțat un pachet de ajutor în valoare de 9 milioane de dolari, dar a refuzat să desemneze fenomenul drept „dezastru natural” – un termen folosit de obicei pentru cicloane, inundații și incendii de vegetație, care ar declanșa un răspuns de amploare mai mare.
Înflorirea algală apare în mod natural, dar este cauzată de încălzirea oceanelor, valuri de căldură marină și poluarea cu nutrienți – toate acestea fiind consecințe directe ale schimbărilor climatice.
„Acesta este un dezastru natural și ar trebui recunoscut ca atare... Cred că politicienii își fac un deserviciu atunci când se pierd în tehnicalități”, a declarat premierul Australiei de Sud, Peter Malinauskas, pentru Australian Broadcasting Corporation (ABC), marți.
El a anunțat că guvernul său va egala finanțarea de 9 milioane de dolari oferită de Guvernul federal, banii urmând să fie folosiți pentru cercetare, curățare și măsuri de sprijin pentru industrie.
Senatoarea Verzilor pentru Australia de Sud, Sarah Hanson-Young, se numără printre cei care au criticat deschis Guvernul federal, acuzându-l că minimizează gravitatea situației.
„Dacă această înflorire algală toxică ar fi făcut ravagii pe plaja Bondi sau pe North Shore din Sydney, prim-ministrul ar fi fost deja acolo cu un răspuns pregătit”, a spus ea.
Cu toate acestea, ministrul federal al Mediului, Murray Watt, a declarat luni că, deși înflorirea și efectele sale sunt „incredibil de tulburătoare”, catastrofa nu îndeplinește definiția unui dezastru natural conform legislației țării.
Înflorirea – care se întinde acum de la Coorong până la Peninsula Yorke, o zonă de aproximativ două ori mai mare decât Teritoriul Capitalei Australiene – devastează mediul local și acoperă țărmul cu animale moarte.
„Este ca un film de groază pentru pești”, a declarat Brad Martin de la OzFish – o organizație non-profit care protejează habitatele pescărești – pentru BBC în luna mai.
Dar fenomenul face ravagii și în economia locală. Reprezentanții industriei pescuitului spun că unii dintre membrii lor nu au avut niciun venit de cel puțin trei luni.
„Am pescari care plâng la telefon”, a spus Ian Mitchell – care lucrează ca intermediar între pescari și comercianți – pentru ABC.
Un dezastru ecologic anunțat
Localnicii au observat că ceva este în neregulă cu plajele și apele lor încă de la jumătatea lunii martie. Anthony Rowland se pregătea să facă surf, înainte de răsărit, la data de 15 martie, în Waitpinga Point, când a trebuit să plece de pe plajă din cauza tusei. Când s-a întors la mașină și s-a uitat în jur, toți tușeau.
A doua zi, la mal, valurile au adus spumă de culoare maro, iar plaja era acoperită de cadavrele animalelor.
Rowland, devenit acum un adevărat „om de știință cetățean”, a încercat să alerteze autoritățile de atunci, fără succes.
Apoi, presa a început să relateze despre spuma misterioasă și să pună întrebări legate de legătura acesteia cu simptomele apărute la oameni și moartea în masă a vieții marine.
A fost prima dată când publicul larg a aflat despre înflorirea algală toxică devastatoare care a acoperit plajele din Australia de Sud cu carcase de pești și alte viețuitoare marine – dar în realitate, fenomenul se formase deja sub valuri de ceva timp.
Ecologista specializată în zone estuariene, Faith Coleman, crede că peștii începuseră să moară încă din ianuarie.
Înflorirea algală a scăpat de sub control
La aproximativ o săptămână după ce Rowland a început să vorbească, cu cine voia să-l asculte, despre ce se întâmplă la Waitpinga, autoritățile au confirmat că specia algală principală era Karenia mikimotoi, un tip de plancton care a scăpat de sub control. Experții spun că este probabil ca și alte alge producătoare de toxine să fie implicate în fenomen.
Toxinele afectează branhiile peștilor, iar înflorirea, atunci când moare și se descompune, epuizează oxigenul din apă, sufocând astfel viața marină.
Alga apare în apă și pe nisip sub forma unei pete murdare și este iritantă pentru ochi și plămâni. Conform înregistrărilor, până marți, au fost ucise cel puțin 13.800 de animale din aproape 400 de specii, dar experții cred că numărul real este mult mai mare.
Printre victime se numără: raze, țipari, rechini Port Jackson, crabi și pești balon. De asemenea, au fost găsite stele de mare și scoici, castraveți de mare, rechini wobbegong și pești platica.
Nu este toxică pentru oameni sau alte mamifere, dar poate provoca reacții adverse precum tuse, iritații în gât și inflamații ale ochilor.
Potrivit experților Guvernului statului Australia de Sud, există mai mulți factori „plauzibili” care au declanșat înflorirea algală letală.
În 2022, inundații grave au lovit statele din est. Apa a traversat bazinul Murray-Darling, colectând materie organică pe parcurs. În cele din urmă, această apă bogată în nutrienți a ajuns în râul Murray din Australia de Sud și apoi s-a vărsat în ocean.
Vara următoare, a avut loc un fenomen de „upwelling” – adică aducerea apei bogate în nutrienți la suprafață.
Apoi, în septembrie 2024, a început un val de căldură marină. Temperaturile mării au crescut cu aproximativ 2,5°C peste medie. A fost cald, uscat și liniștit. Și înflorirea algală a crescut.
S-a extins de pe Peninsula Fleurieu, către Insula Kangaroo, Peninsula Yorke, Golful St Vincent și Golful Spencer. A ajuns la o suprafață de 4.500 km² – aproape dublu față de Teritoriul Capitalei – și o adâncime de până la 20 m.
În iunie, a ajuns în Coorong, un ecosistem fragil inclus în Convenția Ramsar, iar la începutul lunii iulie a atins plajele metropolitane și râul Port, care găzduiește o rezervație de delfini.
Înflorirea a ucis nevertebrate și organisme care susțin iarba de mare, lăsând plajele din apropierea orașului Adelaide pline de grămezi de alge marine. Îngropate în aceste grămezi se află cadavre în descompunere ale animalelor.
E doar vârful aisbergului
Vizitatorii plajelor pot fi văzuți mergând printre carcase, strigându-și disperați câinii să se țină departe de peștii putreziți. Fermele de scoici și midii au fost forțate să se închidă, iar industria turismului marin este grav afectată.
„Oamenii au văzut ce a fost adus de valuri pe țărm, dar asta e doar vârful aisbergului”, spune biologul marin și cinematograf subacvatic Stefan Andrews.
Andrews este co-fondatorul Great Southern Reef Foundation (GSRF), care monitorizează înflorirea.
„Toate habitatele de care depind aceste creaturi marine se degradează. Dar se întâmplă sub apă și trece neobservat,” adaugă el.
Imaginile surprinse în scufundările sale contrastează scene subacvatice vibrante de dinaintea fenomenului cu cadre de după – întunecate, apocaliptice.
Și se întâmplă și lucruri „ciudate”, spune Andrews. Creaturi care de obicei apar doar noaptea sunt acum vizibile ziua. Abaloni întorși cu burta în sus. O stea fragilă – înrudită cu steaua de mare, dar cu brațe subțiri și lungi – are mijlocul lipsă, ca un covrig.
„Pare că se descompune din interior”, explică omul de știință.
Când a privit sub baldachinul de alge în timpul unei scufundări lângă Insula Kangaroo, nevertebratele, bureții și ascidiile erau „toate moarte sau muribunde, sfărâmându-se”.
Ca de obicei în lumea modernă, au apărut și teorii ale conspirației în jurul fenomenului. Unii dau vina pe nave de război chinezești, alții pe uzina de desalinizare, iar alții pe însămânțarea norilor.
Ecologista Faith Coleman spune că oamenii sunt disperați după explicații.
„Petrec foarte mult timp făcând un lucru pe care-l detest – demontarea miturilor – în loc să mă pot concentra pe soluționarea problemei”, spune ea.
În opinia ei cauza principală a fost valul de căldură marină.
Guvernul și experții recunosc că există încă multe întrebări fără răspuns – inclusiv legate de momentul în care se va încheia fenomenul. Guvernul statului spune că nu se poate face nimic pe cale naturală pentru a dilua sau dispersa înflorirea.
Dar acest lucru nu oprește vocile tot mai puternice care cer acțiune.
GSRF a trimis o scrisoare guvernului federal în 2023, avertizând asupra riscurilor valurilor de căldură marină. A scris din nou în mai anul acesta, cerând o investiție de 40 de milioane AUD pe 10 ani pentru un program de monitorizare. Nu a primit niciun răspuns.
„Avem nevoie de un program coordonat de monitorizare. „Ca atunci când apar valuri de căldură marină, să putem învăța din ele în timp real și să colectăm date valoroase.,” spune Andrews.
Guvernul statului spune că lucrează cu pescarii comerciali, operatorii turistici și autoritățile locale și că a format un grup de lucru care raportează unei comisii speciale.
A fost trimis un vas de patrulare și vehicule subacvatice operate de la distanță pentru observații în adâncuri.
Totodată, statul cere guvernului federal să finanțeze cercetări și măsuri de refacere.
Miercuri, ministrul federal al mediului, Murray Watt, a trimis șeful diviziei internaționale pentru mediu, recifuri și oceane din cadrul departamentului său în Australia de Sud, pentru a se asigura că primește „cele mai bune sfaturi posibile privind situația”.
Coleman – considerată de toți drept experta principală în acest fenomen și cu experiență în proiecte precum combaterea crapului din râul Murray – a atras recent atenția vorbind despre fenomenul „scânteierii marine” (sea sparkle).
Este vorba despre o altă algă, bioluminiscentă, care poate consuma Karenia – o idee promițătoare. Însă nu există suficiente astfel de alge pentru a avea un impact semnificativ.
Apa mai rece și furtunile ar putea dispersa parțial înflorirea, spune Coleman, dar e nevoie de un flux mai mare de apă pentru a curăța golfurile – altfel, înflorirea va reveni vara viitoare.
Refacerea ecosistemelor, cum ar fi pajiștile subacvatice cu iarbă de mare și pădurile de alge kelp – care reduc riscul de înflorire și acționează ca puțuri de carbon – ar ajuta, spune ea.
Ceea ce recunosc aproape toți este că este nevoie de mai multe date, mai multă transparență, iar schimbările climatice reprezintă forța principală care trebuie oprită.
Ştiri video recomandate
