De la iaurturi și paste până la cafea și batoane, tot mai multe produse poartă eticheta „high protein”. Industria alimentară profită de obsesia globală pentru proteine, dar cât din această tendință ține de sănătate și cât e doar marketing bine ambalat?
Când a început să folosească o aplicație de fitness, Andie, o tânără din Vancouver, a primit o recomandare clară: să își crească semnificativ aportul de proteine. Problema? Cum să facă asta fără să adauge și mai multe calorii.
„Așa că am început să caut variante bogate în proteine pentru alimentele pe care le consumam deja”, povestește ea. A înlocuit iaurtul, laptele, cafeaua, cerealele și chiar pastele cu versiuni „high protein”.
„Am observat că gustul e aproape același, așa că am început să caut intenționat produse cu proteine”, spune ea, potrivit BBC.
A fost încântată când un lanț de restaurante din Canada a lansat latte-uri cu proteine. „Le beau fără zahăr și sunt chiar decente”, adaugă Andie.
O dietă mai scumpă?
Prețurile în Vancouver sunt oricum mari, spune ea, dar „versiunile cu proteine costă doar cu câțiva dolari în plus – nu e o diferență uriașă”.
La fel ca Andie, mulți oameni au intrat în febra proteinelor. Rafturile magazinelor și meniurile restaurantelor sunt pline de produse care promit un conținut proteic ridicat, de la batoane și iaurturi până la pâine, paste și cafea.
Un studiu NielsenIQ arată că, între martie 2024 și martie 2025, vânzările produselor etichetate „bogate în proteine” au crescut cu 4,8% în SUA față de anul precedent.
Laptele, marele câștigător al trendului
După ani întregi de scădere, consumul de lapte a crescut pentru prima dată din 2009, potrivit datelor Departamentului American al Agriculturii. Motivul? Entuziasmul pentru proteine.
Așa-numita mișcare „înapoi la vacă” promovează produse precum colostrul bovin – laptele foarte bogat în proteine secretat de vaci imediat după fătare. Popularitatea proteinelor din zer, un produs secundar al fabricării brânzei, a dus la crearea unei industrii de miliarde de dolari care continuă să crească.
În timp ce lactatele câștigă, alternativele vegetale pierd teren
Vânzările de băuturi vegetale au început să scadă, în special în America de Nord, unde laptele de migdale își pierde din cotă. Chiar și interesul online a scăzut: în 2020, căutările Google pentru „lapte de ovăz” le depășeau pe cele pentru „lapte integral”. În 2025, trendul s-a inversat - oamenii caută din nou lapte de vacă mai mult ca oricând.
Motivul? Mulți consumatori percep produsele animale - de la lapte la colagen sau seu de vită - ca fiind mai „naturale”.
Piața globală a laptelui este de aproape opt ori mai mare decât cea a alternativelor vegetale (69,3 miliarde de dolari față de 8,4 miliarde), și crește într-un ritm mult mai rapid.
Nutriționiștii: „E doar marketing”
Pentru nutriționiști, nebunia proteinelor e mai degrabă un efect de marketing decât o nevoie reală. Majoritatea oamenilor din țările dezvoltate consumă deja mai multe proteine decât au nevoie, spune dr. Federica Amati, cercetător la Școala de Sănătate Publică din cadrul Imperial College London.
„Oamenii sunt păcăliți să creadă că, dacă scrie high protein pe ambalaj, produsul e automat sănătos. În realitate, e doar o altă aură de sănătate falsă”, explică ea.
Consumul excesiv de proteine nu dăunează în general, dar studiile arată că, la vârsta de mijloc, un aport prea mare poate crește riscul unor boli grave, inclusiv cancer.
„Sursele vegetale de proteine, însă, nu par să aibă același efect negativ”, subliniază cercetătoarea.
În plus, produsele „high protein” pot distrage atenția de la ceea ce contează cu adevărat: alimentația echilibrată.
„Prețul alimentelor proaspete crește, iar oamenii ar fi mai câștigați dacă ar cumpăra mai multe produse integrale - fructe, legume, iaurt grecesc simplu - care oricum au destule proteine”, recomandă dr. Amati.
Ea mai spune că, dacă există un „erou” în alimentație, acesta ar trebui să fie fibrele, nu proteinele.
„Popularitatea proteinelor vine din marketing. E ușor și ieftin pentru companii să adauge pudră proteică în orice și să vândă produsul mai scump”.
Proteinele - trend sau nevoie reală?
„Deocamdată, e o afacere profitabilă să vorbești despre proteine, fie că aduc beneficii reale sau nu”, spune Jack Bobo, director al Rothman Family Institute for Food Studies (UCLA). El observă că publicul ascultă mai degrabă influenceri și prieteni decât experți.
Rețelele sociale sunt pline de conținut aspirațional, mai ales pentru tineri, care, deși nu sunt sportivi de performanță, mănâncă ca și cum ar fi.
Totuși, apetitul pentru proteine e schimbător. Laptele de soia, una dintre cele mai ieftine și bogate în proteine alternative, a pierdut teren în favoarea noutăților, chiar în plin „protein boom”.
Dar, pentru moment, se pare că e o afacere sigură să scrii mare „PROTEINĂ” pe orice ambalaj - chiar dacă, pentru majoritatea dintre noi, avem deja destulă.
Ştiri video recomandate
