Pământul se învârte mai rapid vara aceasta, astfel că zilele sunt puțin mai scurte. Câteva zile mai scurte, răspândite de-a lungul câtorva luni, nu reprezintă o problemă majoră, însă pe termen lung aceste discrepanțe pot avea consecințe serioase, relatează CNN. Sistemele de telecomunicații, sateliții GPS și computerele depind de timp, iar marja de eroare este extrem de mică. În trecut, oamenii de știință au adăugat câte o secundă la Timpul Universal Coordonat (UTC), însă, cum planeta pare să accelereze tot mai mult, cercetătorii se tem că vor fi nevoiți să scadă o secundă. Ar fi o măsură fără precedent.
10 iulie a fost ziua cea mai scurtă din an de până acum. A durat cu 1,36 milisecunde mai puțin decât 24 de ore, potrivit datelor de la Serviciul Internațional pentru Rotația Pământului și Sistemele de Referință și de la Observatorul Naval al SUA, compilate de timeanddate.com.
Alte zile mai scurte sunt așteptate pe 22 iulie și 5 august, acestea fiind prognozate în prezent să fie cu 1,34 și, respectiv, 1,25 milisecunde mai scurte decât 24 de ore.
27 de secunde suplimentare din 1972 până în prezent
Durata unei zile este timpul necesar planetei pentru a finaliza o rotație completă în jurul axei sale — 24 de ore sau 86.400 de secunde, în medie. Dar în realitate, fiecare rotație este ușor neregulată din cauza mai multor factori, cum ar fi atracția gravitațională a Lunii, schimbările sezoniere din atmosferă și influența nucleului lichid al Pământului.
Astfel, o rotație completă durează de obicei puțin mai mult sau mai puțin decât cele 86.400 de secunde — o diferență de doar câteva milisecunde, care nu are efecte vizibile asupra vieții de zi cu zi.
Însă, pe termen lung, aceste discrepanțe pot afecta calculatoarele, sateliții și sistemele de telecomunicații, motiv pentru care chiar și cele mai mici abateri de timp sunt urmărite cu ajutorul ceasurilor atomice, folosite din 1955.
Unii experți cred că acest lucru ar putea duce la o situație similară cu problema Y2K, care a amenințat să paralizeze civilizația modernă la trecerea în anul 2000.
Ceasurile atomice măsoară oscilațiile atomilor într-o cameră de vid pentru a calcula cele 24 de ore cu o precizie extremă. Timpul rezultat se numește UTC (Timp Universal Coordonat), bazat pe aproximativ 450 de ceasuri atomice și care este standardul global pentru măsurarea timpului — la care sunt sincronizate toate telefoanele și computerele noastre.
Astronomii urmăresc și ei rotația Pământului — folosind sateliți care verifică poziția planetei în raport cu stele fixe, de exemplu — și pot detecta diferențe minuscule între timpul ceasurilor atomice și timpul efectiv necesar Pământului pentru o rotație completă.
Anul trecut, pe 5 iulie 2024, Pământul a avut cea mai scurtă zi înregistrată vreodată de la introducerea ceasului atomic acum 65 de ani, cu 1,66 milisecunde mai scurtă decât 24 de ore.
„Suntem pe un trend de zile ușor mai scurte încă din 1972. Dar există fluctuații. E ca piața bursieră — sunt tendințe pe termen lung, dar și vârfuri și căderi”, a spus Duncan Agnew, profesor emerit de geofizică la Scripps Institution of Oceanography și cercetător la Universitatea California din San Diego.
În 1972, după decenii de rotație relativ lentă, întârzierea acumulată a Pământului față de timpul atomic a fost atât de mare încât s-a decis adăugarea unei „secunde suplimentare” la UTC. Este un mecanism similar anului bisect, care adaugă o zi în februarie la fiecare patru ani pentru a corecta diferențele dintre calendarul Gregorian și mișcarea reală a Pământului în jurul Soarelui.
De atunci, s-au adăugat 27 de secunde suplimentare, însă ritmul de adăugare a scăzut, deoarece rotația Pământului s-a accelerat. Nouă secunde au fost adăugate doar în anii '70, dar nicio secundă nouă nu a fost adăugată din 2016 încoace.
În 2022, Conferința Generală pentru Greutăți și Măsuri (CGPM) a votat pentru eliminarea secundei suplimentare până în 2035 — ceea ce înseamnă că poate nu vom mai vedea niciodată una adăugată. Totuși, dacă Pământul continuă să se învârtă tot mai repede, spune Agnew, ar putea apărea nevoia de a scădea o secundă din UTC. „N-a existat niciodată o secundă negativă până acum”, spune el, „dar probabilitatea ca una să fie necesară până în 2035 este de aproximativ 40%.”
De ce se învârte Pământul mai repede
Rotația Pământului e influențată de Lună și maree, care încetinesc planeta când Luna este deasupra ecuatorului și o accelerează când este mai aproape de poli.
Acest efect se adaugă la tendința naturală a Pământului de a se roti mai repede vara — deoarece atmosfera încetinește din cauza schimbărilor sezoniere (cum ar fi curentul jet care se mută spre nord sau sud), iar pentru a păstra impulsul total constant, planeta compensează pierderea de viteză a atmosferei.
De asemenea, în ultimele cinci decenii, nucleul lichid al Pământului a încetinit, în timp ce stratul solid exterior s-a accelerat.
Combinând acești factori, oamenii de știință pot anticipa dacă o anume zi va fi mai scurtă.
„Aceste fluctuații au corelații pe termen scurt — adică dacă Pământul se învârte mai repede într-o zi, e probabil să o facă și în ziua următoare. Dar această corelație dispare pe intervale mai lungi. Pe termen de un an, predicția devine incertă. De fapt, Serviciul Internațional pentru Rotația Pământului și Sistemele de Referință nu face predicții pentru mai mult de un an ”, a explicat Judah Levine, fizician și expert în timp la Institutul Național pentru Standarde și Tehnologie.
Deși o singură zi mai scurtă nu contează, tendința actuală crește șansele apariției unei secunde negative.
„Când s-a definit sistemul în 1972, nimeni nu credea cu adevărat că va fi nevoie de o secundă negativă. A fost inclusă doar pentru completitudine. Acum însă, devine o posibilitate reală.”, a explicat Levine.
Ipoteza scăderii unei secunde îngrijorează pentru că, chiar și după 50 de ani, unele sisteme încă gestionează greșit secundele pozitive.
„Sunt locuri unde se aplică greșit sau la momentul nepotrivit sau chiar cu numărul greșit. Și discutăm de adăugarea unei secunde, ceea ce s-a mai făcut. Perspectiva scăderii unei secunde îngrijorează pentru că nu s-a mai făcut niciodată”, a spus Levine.
Deoarece multe sisteme tehnologice fundamnetale depind de timp — telecomunicații, tranzacții financiare, rețele electrice, GPS — apariția unei secunde negative este văzută de Levine ca o potențială problemă similară cu Y2K.
Y2K este prescurtarea de la Y2000 (Anul 2000 n.red) și se referă la momentul de la trecerea dintre secole când umanitatea s-a temut de un soi de apocalipsă deoarece multe sisteme informatice vechi foloseau doar două cifre pentru a reprezenta anul, ceea ce făcea ca „00” să fie ambiguu și să poată fi interpretat ca anul 1900 în loc de 2000.
Deși consecințele potențiale erau semnificative — de la întreruperi în sistemele bancare și de utilități până la posibile conflicte militare —, s-au depus eforturi ample pentru remedierea problemei, iar impactul real a fost mult mai redus decât se anticipase.
Rolul jucat de topirea ghețarilor
Schimbările climatice joacă și ele un rol surprinzător în această situație. Deși încălzirea globală are efecte devastatoare, în ceea ce privește măsurarea timpului, încetinește rotația Pământului, prin redistribuirea masei gheții topite în oceane — la fel cum un patinator încetinește când își întinde brațele.
„Dacă gheața nu s-ar fi topit, dacă nu am fi avut încălzire globală, am fi avut deja nevoie de o secundă negativă”, e de părere Agnew.
Potrivit NASA, topirea gheții din Groenlanda și Antarctica este responsabilă pentru o treime din creșterea nivelului mărilor din 1993.
Această redistribuire afectează nu doar viteza de rotație, ci și axa în jurul căreia se rotește Pământul, arată cercetările conduse de Benedikt Soja de la ETH Zurich. Dacă încălzirea continuă, acest efect ar putea deveni dominant.
„Până la sfârșitul secolului, în scenariul pesimist în care continuăm să emitem gaze cu efect de seră, efectul schimbărilor climatice ar putea depăși influența Lunii, care a fost forța principală asupra rotației Pământului de miliarde de ani”, a spus Soja.
Momentan, faptul că rotația se accelerează ne oferă timp pentru a ne pregăti, având în vedere incertitudinile pe termen lung.
„Cred că accelerația este încă în limite rezonabile, ar putea fi o variație naturală. Poate peste câțiva ani vom vedea o situație diferită și, pe termen lung, Planeta ar putea încetini din nou. Asta e ipoteza mea — dar nu putem ști sigur.”, a conchis Soja.
Ştiri video recomandate
