Bolile și tulburările psihice, noua pandemie? Cum a ajuns psihoterapia să fie „cool” și în România și cât costă o ședință

În ultimii ani, vorbim tot mai mult despre sănătatea mintală, atât la nivel mondial cât și în România. Termeni precum „anxietate”, „depresie” sau „burnout” au devenit familiari pentru mulţi dintre noi. Există specialiști internaționali care deja susțin că trăim o „pandemie psihică”.

Iată cum a ajuns psihoterapia să fie astăzi mai acceptată de societate, ba chiar un fel de trend cultural, şi cât costă, cu adevărat, să mergi la terapie în România.

Cum a devenit „ok” sau chiar „cool” mersul la psiholog în România

În ultimii ani, mersul la psiholog a trecut de la a fi un subiect tabu la o practică tot mai acceptată și chiar apreciată de români. Această schimbare de mentalitate a fost influențată de mai mulți factori care, împreună, au făcut din psihoterapie ceva normal, sau chiar popular.

Expunerea tot mai mare a temelor legate de sănătatea mintală în spațiul public a avut un rol esențial în această schimbare de percepție. Mass-media, rețelele sociale, podcasturile și campaniile de informare au abordat tot mai frecvent subiecte precum anxietatea, depresia, burnout-ul sau stresul cotidian. Astfel, limbajul psihologic a devenit parte din conversațiile de zi cu zi, iar oamenii au început să înțeleagă mai bine ce înseamnă să ai grijă de starea ta emoțională.

Un alt factor decisiv a fost influența generației tinere, care este mult mai deschisă față de ideea de dezvoltare personală și îngrijirea psihicului. Mulți tineri văd mersul la psiholog nu ca pe un semn de slăbiciune.

De asemenea, modelele culturale occidentale, în care psihoterapia este o parte firească a vieții moderne, au avut un impact semnificativ asupra percepției publice din România.

Pandemia de COVID-19 a accentuat nevoia de sprijin psihologic. Izolarea, incertitudinea, pierderile și stresul acumulat în această perioadă au determinat mulți români să caute ajutor specializat. În plus, dezvoltarea rapidă a psihoterapiei online a făcut serviciile psihologice să devină mai accesibile, mai flexibile și mai ușor de integrat în viața de zi cu zi.

Totodată, în spațiul public românesc au apărut tot mai multe persoane cunoscute – artiști, influenceri, jurnaliști – care vorbesc deschis despre experiențele lor cu psihoterapia. Această transparență a contribuit la reducerea stigmatului și la validarea ideii că „e în regulă să ceri ajutor”.

Un alt aspect important este dezvoltarea fulminantă a domeniului profesional. În prezent, în România există un număr tot mai mare de psihologi și psihoterapeuți acreditați, cu formări solide în diferite metode terapeutice. Tot mai multe universități dezvoltă programe de master și formare profesională în domeniul sănătății mintale, ceea ce crește și calitatea serviciilor oferite.

În final, digitalizarea și apariția unor platforme dedicate consilierii psihologice au facilitat interacțiunea cu terapeuții. Astăzi, poți programa o ședință direct de pe telefon, fără să te expui sau să simți că ai făcut un pas „rușinos”.

Psihoterapia a devenit, în acest context, nu doar acceptabilă, ci și o alegere firească pentru tot mai mulți români care vor să-și înțeleagă mai bine emoțiile, să depășească blocaje sau să prevină suferința psihică.

Bolile și tulburările psihice, noua pandemie? Vești sumbre de la OMS

Sinuciderile reprezintă un deces din 100 la nivel mondial, a anunţat, cu îngrijorare, în luna septembrie, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), care a deplâns totodată insuficienţa progreselor realizate în combaterea uneia dintre principalele cauze de deces în rândul tinerilor.

„Sinuciderea a cauzat moartea a aproximativ 727.000 de persoane doar în anul 2021”, a declarat Devora Kestel, aflată la conducerea departamentului de Sănătate mintală din cadrul OMS, într-o conferinţă de presă.

Într-un nou raport, OMS subliniază că suicidul este una dintre principalele cauze de deces în rândul tinerilor din toate ţările şi din toate categoriile socio-economice.

În pofida eforturilor desfăşurate la nivel mondial, progresele realizate sunt prea slabe pentru ca obiectivul de dezvoltare durabilă (ODD, adoptat în 2015) de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), ce constă în reducerea cu o treime a ratei sinuciderilor până în 2030, să poată fi atins.

„Dacă tendinţa actuală va continua, reducerea nu va fi decât de 12%” în următorii cinci ani, a detaliat Devora Kestel.

Peste 1 miliard de persoane au probleme de sănătate mintală

Mai mult de 1 miliard de persoane suferă de tulburări psihice, cele mai frecvente fiind anxietatea şi depresia, iar acest număr creşte mai rapid decât cel al populaţiei mondiale, potrivit OMS.

OMS se declară îngrijorată în special de tulburările mintale în rândul tinerilor, care au suferit în mod deosebit în timpul pandemiei de COVID-19 şi care sunt extrem de expuşi la riscurile reprezentate de reţelele de socializare.

„Transformarea serviciilor de sănătate mintală este una dintre cele mai presante mize de sănătate publică", a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, în acelaşi comunicat.

Tulburările mintale au şi grave consecinţe economice: cheltuieli medicale ridicate, dar şi costuri indirecte încă şi mai mari, în special în termeni care ţin de scăderea productivităţii, potrivit OMS, care precizează că doar depresia şi anxietatea generează împreună pentru economia mondială costuri de 1.000 de miliarde de dolari pe an. 

Val de crime și violențe în România, în 2025. Experți: 20% din populația țării are probleme psihice. Rețelele sociale devin un accelerator

De la începutul acestui an, România a fost zguduită de un val de crime și infracțiuni violente care au șocat opinia publică. Fie a fost vorba despre copiii care au comis crime șocante, fie despre femicide sau violență domestică.

Antena3.ro a vorbit cu trei dintre cei mai cunoscuți specialiști în psihologie și criminalistică din România - colonelul criminalist Liviu Chesnoiu, psihologul criminalist Tudorel Butoi și criminologul Dan Antonescu - pentru a înțelege cauzele reale ale acestor fenomene și posibila legătură cu anumite tulburări psihice.

Psihologul criminalist Tudorel Butoi vorbește despre o societate aflată într-o „mare suferință”, unde lipsurile cotidiene, nesiguranța și violența devin un cocktail exploziv. Problema, spune el, se agravează prin modul în care statul gestionează bolile psihice.

„Pune sub semnul întrebării tratamentul în ambulatoriu pentru boala psihică. Ce-i bătaia asta de joc? Când comportamentul bolnavului psihic este imprevizibil și nu îl poți avea sub control, tu îl scoți dintr-o criză de violență în trei zile, apoi îi dai niște pastile și recomanzi familiei să le administreze, pe răspundere, și să facă tratament ambulatoriu? Când bolnavul ar trebui supravegheat non-stop?”, mai spune acesta.

Iar rețelele sociale devin un accelerator al violenței, crede Tudorel Butoi.

„Rețelele sociale sunt cele care ne transmit niște factori de excitabilitate care constau tocmai în proliferarea de zvonuri, proliferarea de imagini, poetizarea infractorilor. Sunt mulți care fac din infractorii ăștia un fel de bombardieri.”

Interviul integral AICI.

Diferenţe clare între psiholog şi psihiatru

Una dintre confuziile frecvente este legată de rolul psihologului şi cel al psihiatrului. Iată ce trebuie să știi:

• Psihologul este specialist în psihologie, pregătit să ofere evaluare psihologică, testare, consiliere, psihoterapie (în cazul celor specializaţi), intervenţii psihologice fără prescripţie medicală.
• Psihiatru este medic de specialitate, are pregătire medicală şi poate prescrie medicamente pentru tulburări psihice; de asemenea poate diagnostica boli mintale severe şi monitoriza tratamente farmacologice împreună cu psihoterapie.
• În practică, colaborarea între psiholog şi psihiatru este ideală: psihoterapie + (dacă este necesar) tratament medicamentos.
• Dacă o persoană are simptome severe (psihoză, idei suicidare, tulburare bipolară netratată), este indicat să consulte mai întâi un medic psihiatru; pentru sprijin psihologic, gestionare emoţională, dezvoltare personală, psihologul poate fi alegerea potrivită.

Ce tipuri de psihoterapie există

Psihoterapia nu este unică – există numeroase şcoli şi metode, unele mai potrivite pentru anumite probleme. Fiecare metodă are avantaje, dar ceea ce contează mult este compatibilitatea terapeut / client şi formarea acreditată a terapeutului.

Iată câteva tipuri uzuale:

• Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) – se concentrează pe identificarea şi modificarea gândurilor disfuncţionale şi a comportamentelor.
• Terapia psihodinamică / psihanalitică – explorează conflicte inconştiente, experienţe timpurii, dinamici interioare profunde.
• Terapia sistemică / de familie – priveşte relaţiile din familie sau sistemul social ca element decisiv în simptome.
• Terapia integrativă / eclectic – combină elemente din mai multe școli, adaptate nevoilor clientului.
• Terapia de cuplu – pentru probleme relaţionale, comunicare, conflicte în cuplu.
• Terapie de grup – mai multe persoane împreună, cu ajutor terapeutic comun, utilă pentru sprijin mutual.
• Terapie centrată pe persoană / humanistă – pune accent pe empatie, acceptare necondiţionată, potenţialul clientului.

Cât costă o şedinţă de psihoterapie în România

Tarifele variază semnificativ în funcţie de oraş, experienţa terapeutului, metoda folosită, format (online sau faţă în faţă). Iată câteva exemple recente:

• În Bucureşti, sedinţele de psihoterapie individuală pot costa între 150 şi 400 lei pe şedinţă (50 de minute). 
• Unele cabinete afirmă tarife de 300 lei pentru o şedinţă individuală, iar altele menţionează 250 lei pentru psihoterapie individuală în interval normal de lucru.
• Un alt exemplu: 220 lei pentru ședințe individuale sau online.
• Există şi tarife mai mici pentru consiliere psihologică (de ex. 120‑150 lei pentru 50 minute).

Media estimativă pentru o şedinţă de terapie în România ar fi între 100–300 lei, în funcţie de condiţii, loc şi reputaţie. 

Trebuie subliniat că unele cabinete oferă reduceri pentru studenţi, persoane cu venituri mici sau cazuri sociale.

Unde poţi beneficia de consiliere psihologică gratuită

Pentru cei care nu îşi pot permite un tarif privat, există câteva opţiuni:

• În multe şcoli și licee există psihologi şcolari – elevii pot apela la ei în limitele resurselor şcolii.
• Universităţile au adesea servicii de consiliere psihologică gratuite sau prin studenţi (centre de suport, clinici universitare).
• ONG-uri sau fundaţii locale pot oferi consiliere gratuită sau la cost redus pentru situaţii vulnerabile (viol, abuz, sărăcie etc.).
• Programe guvernamentale: de exemplu, există iniţiative care oferă ore de intervenţie psihologică pentru elevi în unele zone.
• În cadrul sistemului de sănătate publică, unele spitale sau policlinici pot avea cabinete de psihiatrie sau psihologie cu servicii gratuite sau compensate (deşi nu în toate localităţile).
• Ministerul Muncii a aprobat, în iunie 2924, consiliere psihologică gratuită pentru părinţii ale căror copii au decedat.
• În luna august a acestui an, Guvernul României a aprobat, la propunerea Ministerului Sănătății și a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), un pachet de măsuri esențiale pentru sprijinirea pacienților oncologici. Potrivit noilor reglementări, serviciile psihologice dedicate bolnavilor de cancer vor fi decontate prin sistemul public de sănătate, începând cu acest an.
• În luna ianuarie a acestui an, IGPR a lansat o linie de urgență cu suport psihologic gratuit pentru elevi, părinți și profesori
• Persoanele care suferă de depresie și anxietate pot găsi sprijin în abordarea sănătății mintale și emoționale, la primul hub antidepresie din România, la TEL VERDE 0374.456.420, disponibil 24 de ore din 24. De asemenea, cei care prezintă impulsuri suicidale, sau familiile acestora, pot găsi asistență la Alianța Română de Prevenție a Suicidului, la telefon 0800 801 200, în zilele de Vineri, Sâmbătă și Duminică, sau, 24/7, prin email la [email protected]

Este bine să întrebi la primăria locală, la centrele de asistență socială, la spitalele de psihiatrie sau ONG-urile locale din zona ta – uneori astfel de servicii există, dar nu sunt larg promovate.

Cum poţi ajuta pe cineva drag care are o tulburare psihică – spre cine să-l îndrumi

Ajutorul tau poate face o diferenţă semnificativă. Iată sugestii concrete:

1. Ascultă fără să judeci – oferă sprijin emoţional, arată că îţi pasă.

2. Încurajează-l să ceară sprijin profesional (psiholog, psihiatru).

3. Poţi să-l însoţeşti la prima vizită, să îl ajuți să caute specialişti.

4. Informează-te împreună cu el despre boală, terapii, opțiuni de tratament.

5. Fii răbdător – vindecarea și stabilizarea pot dura.

6. În caz de risc de autoagresiune sau idei suicidare, nu ezita să suni la număr de urgență sau să-l duci la spital de psihiatrie de urgență.

7. Sugerează participarea la grupuri de suport sau comunități de persoane cu experiențe similare.

8. Sprijină-l în menținerea tratamentului (dacă i se prescrie medicație) – să respecte programările, dosarul medical.

În general, îndrumă-l spre:

• Psiholog / psihoterapeut acreditat
• Psihiatru (dacă simptomatologia cere medicaţie)
• Centre locale de sănătate mintală, spitale de psihiatrie
• ONG-uri de suport psihologic

Diferențele dintre tulburare psihică și boală psihică

Termenul „tulburare psihică” este preferat deoarece este mai exact, neutru și incluziv, în timp ce „boală psihică” poate induce ideea de suferință permanentă sau ireversibilă, ceea ce nu este corect în multe cazuri.

1. Tulburare psihică (termenul preferat în prezent):

• Este termenul standardizat și folosit în clasificările internaționale actuale, precum DSM-5 (Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mentale) și ICD-11 (Clasificarea Internațională a Maladiilor).

• Se referă la un model de simptome care afectează gândirea, emoțiile, comportamentul sau funcționarea socială a unei persoane.

• Nu implică întotdeauna o cauză biologică clară sau o evoluție previzibilă.

• Este un termen mai neutru și mai puțin stigmatizant decât „boală psihică”

• Exemple:

  • Tulburare depresivă majoră

  • Tulburare de anxietate generalizată

  • Tulburare de stres posttraumatic (PTSD)

  • Tulburare de spectru autist

  • Tulburare bipolară

2. Boală psihică (termen mai vechi și general):

• Este un termen mai larg și mai tradițional, cu o conotație mai medicală (asemănătoare cu boli fizice, precum diabetul sau hipertensiunea).

• Presupune uneori că ar exista o cauză biologică clară, un agent patogen sau o disfuncție fizică a creierului – ceea ce nu este întotdeauna valabil în cazul tulburărilor psihice.

• Este adesea folosit în limbajul comun, în mass-media sau în context legal.

• Uneori se referă la forme mai grave sau cronicizate de suferință psihică (ex: schizofrenie, tulburare bipolară severă), dar nu exclusiv.

• Termenul poate purta o stigmată socială mai mare și poate induce ideea că o persoană este „bolnavă” în mod irecuperabil, ceea ce nu reflectă realitatea multor tulburări psihice, care pot fi tratate și gestionate eficient.

Ce boli neurologice afectează și psihicul

Bolile neuronale sau neurologice sunt afecțiuni care implică creierul, măduva spinării sau nervii periferici. Unele dintre ele pot genera sau agrava tulburări psihice, cum ar fi anxietatea, depresia, tulburările de comportament sau chiar psihozele.

Legătura dintre neurologie și psihiatrie

În realitate, nu există o graniță clară între neurologie și psihiatrie. Creierul este sediul atât al funcțiilor fizice, cât și al celor psihice. Multe tulburări psihice au baze neurologice, iar multe boli neurologice se exprimă și psihic.

De aceea, diagnosticul corect necesită adesea colaborarea dintre neurologi, psihiatri și psihologi. Un simptom psihic nu înseamnă automat o tulburare psihică primară – poate fi cauzat de o afecțiune neurologică subiacentă.

Boli neurologice care afectează și psihicul

1. Boala Alzheimer și alte forme de demență
   Afectează memoria, gândirea, comportamentul și personalitatea. Poate duce la depresie, anxietate, agitație, halucinații și confuzie. Este o boală progresivă și degenerativă.

2. Boala Parkinson
   Pe lângă tremor și rigiditate, afectează și starea de spirit, ducând la depresie și anxietate. Pot apărea și tulburări cognitive, apatie sau chiar episoade psihotice, mai ales în stadii avansate sau ca reacție la medicamente.

3. Epilepsia
   Mai ales formele cu afectare a lobului temporal pot duce la modificări de comportament, depresie, anxietate și, uneori, episoade psihotice după crizele epileptice.

4. Scleroza multiplă
   Afecțiune autoimună care poate cauza depresie, dificultăți de concentrare, tulburări de memorie și schimbări de dispoziție.

5. Accidentele vasculare cerebrale
   După un AVC, pot apărea depresie post-AVC, apatie, tulburări cognitive și schimbări de comportament. Afectarea diferă în funcție de zona creierului implicată.

6. Tumorile cerebrale
   În funcție de localizare, pot produce schimbări de personalitate, depresie, anxietate, halucinații sau comportamente neobișnuite. Uneori, simptomele psihice sunt primele semne.

7. Traumatismele cranio-cerebrale
   Loviturile la cap pot duce la tulburări de comportament, instabilitate emoțională, irascibilitate, anxietate, depresie sau tulburare de stres posttraumatic.

8. Encefalita și meningita
   Inflamațiile creierului sau meningelui pot duce la confuzie, delir, halucinații, agitație și alte simptome psihice severe.

9. Boala Huntington
   Boală genetică degenerativă care afectează mișcarea, dar și gândirea și comportamentul. Poate duce la depresie, iritabilitate și pierderea controlului emoțional.

10. Lupus cu afectare neurologică (neurolupus)
    Poate provoca psihoze, convulsii, tulburări afective și confuzie mentală.

Cum putem să avem grijă de sănătatea noastră mintală

Nu este necesar să aștepți ca simptomele să devină grave. Iată obiceiuri și practici utile pentru a avea grijă de sănătatea ta mintală:

• Menținerea activităţii fizice regulate: exercițiile fizice au efecte benefice pentru dispoziţie și reducerea stresului.
• Somn adecvat: calitatea și cantitatea somnului influenţează starea mintală.
• Nutriție echilibrată și hidratare corespunzătoare.
• Pauze regulate, relaxare, meditație, tehnici de respirație.
• Limitarea timpului petrecut pe rețele sociale sau expunerea la informații negative excesive.
• Viață socială activă: discuții cu prieteni, familie, activități de grup.
• Tehnica jurnalului: scrisul de mână, zilnic, are efecte terapeutice, scade anxietatea și te ajută să reduci din avalanșa de gânduri (overthinking)
• Stabilirea unor limite (la muncă, responsabilități) și învățarea să spui „nu” când e cazul.
• În caz de dificultăți persistente, nu ezita să ceri sprijin profesional (psiholog, psihoterapeut, psihiatru).
• Autocunoaștere și reflecție: identifică ce te scoate din echilibru, ce îți face bine și cultivă acele activități.
• Educație psihologică: citește, învață despre mecanisme psihice, recunoaștere timpurie a semnelor de suferință mintală.

România nu are, în acest moment, niciun centru medical capabil să trateze adicțiile digitale

România nu are, în acest moment, nicio strategie și niciun centru medical capabil să trateze adicțiile digitale – a recunoscut chiar ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, la conferința „Sănătatea mintală în era digitală”, organizată de Q Magazine, marți, 7 octombrie, la Palatul Patriarhiei.

„Astăzi, Ministerul Sănătății nu are o strategie pentru adicțiile din spațiul virtual. Nu există un centru de sănătate mintală funcțional care să poată consilia și trata copiii dependenți de mediul online. Poate că există pe hârtie, dar în realitate nu există. Și da, este un obiectiv al nostru”, a spus ministrul, anunțând construirea a șase centre specializate.

Avertisment de la Yale: „Ne prostim. Creierul uman se degradează digital”

Invitatul special al evenimentului, prof. dr. Martin Jan Stránský, neurolog la Universitatea Yale, a prezentat concluzii șocante despre efectele tehnologiei asupra creierului.

„Ne prostim. IQ-ul a încetat să mai crească după anul 2000. Cu cât telefonul e mai departe de dumneavoastră, cu atât memoria e mai bună. Cele mai nocive sunt rețelele sociale. Ele abuzează psihologia umană”, a spus profesorul.

Stránský a citat studii recente care arată că utilizarea excesivă a telefoanelor duce la performanțe școlare mai slabe și instabilitate emoțională. „UNESCO recomandă interzicerea telefoanelor mobile în toate școlile din lume. 69 de țări au făcut-o deja. Domnule ministru David, dumneavoastră când o s-o faceți?”, l-a întrebat neurologul pe ministrul Educației, prezent în sală.

„Cu cât ești mai conectat, cu atât ești mai singur”

Profesorul Vasile Dîncu a prezentat rezultatele unui studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES):

„Deși 90% dintre români sunt conectați la internet, țara noastră nu are politici publice dedicate bunăstării psihice. Marele paradox este că suntem hiperconectați, dar tot mai singuri.”

Sociologul a cerut elaborarea unei strategii naționale pentru bunăstarea digitală, care să includă educația, prevenția și protecția tinerilor.

Legea majoratului digital: protejarea copiilor pe rețelele sociale

Senatoarea Nicoleta Pauliuc a prezentat proiectul său legislativ care prevede ca tinerii sub 16 ani să își poată face conturi pe rețele sociale doar cu acordul părinților.

„Nu interzicem tehnologia, ci îi facem pe părinți parteneri”, a spus inițiatoarea legii, adoptate deja de Senat.

La eveniment au participat miniștri, medici, psihiatri, sociologi și reprezentanți ai organizațiilor civice. Printre invitați s-au numărat prof. dr. Vlad Ciurea, prof. dr. Carmen Orban, dr. Radu Țincu, dar și reprezentanți ai Senatului Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, care susțin programe de educație și sănătate mintală destinate tinerilor.

Mărturia unei mame: „14 luni de iad din cauza rețelelor sociale”

Un moment emoționant a fost mărturia Roxanei Dima, mama unui băiat de 12 ani care a suferit de anorexie nervoasă, declanșată de conținutul toxic din mediul online.

„O banană la două zile, măsurată și cântărită. 14 luni de iad. Nu mi-am imaginat vreodată că propriul copil ar putea ajunge prizonierul unei boli născute din influențele rețelelor sociale”, a povestit femeia.

Concluzia evenimentului a fost formulată de prof. dr. Vlad Ciurea: „Nu dorm cu telefonul lângă mine. Noi trebuie să controlăm tehnologia, nu tehnologia pe noi.”

La 10 octombrie este sărbătorită în fiecare an Ziua mondială a sănătăţii mintale, care are rolul de a reaminti că nu există sănătate fără sănătate mintală.