În ultimele luni, România a fost zguduită de un val de crime și infracțiuni violente care au șocat opinia publică. Ultima a fost marți dimineață. Fie că e vorba de atacuri cu toporul, de tineri înarmați cu bricege sau de recidiviști eliberați care își reiau faptele cu o brutalitate greu de imaginat, întrebarea este: de ce?
Antena3.ro a vorbit cu trei dintre cei mai cunoscuți specialiști în psihologie și criminalistică din România - colonelul criminalist Liviu Chesnoiu, psihologul criminalist Tudorel Butoi și criminologul Dan Antonescu - pentru a înțelege cauzele reale ale acestor fenomene.
„Cetățeanul suportă din ce în ce mai greu o presiune reală”
Psihologul criminalist Tudorel Butoi vorbește despre o societate aflată într-o „mare suferință”, unde lipsurile cotidiene, nesiguranța și violența devin un cocktail exploziv.
„Societatea este într-o mare suferință. Nu mă opresc asupra chestiunilor de natură politică, dezbaterilor și altor aspecte de acest gen, ci mă refer la faptul că cetățeanul suportă din ce în ce mai greu o presiune nu numai mediatică, dar realmente reală, concretă, faptică, a unor lipsuri: loc de muncă, siguranță financiară și, nu pe ultimul loc, criminalitate. Cetățeanul era obișnuit să umble pe stradă, să meargă la muncă, să petreacă, să iasă la câmp cu prietenii, cu tovarășii, fără să aibă durerile de cap că cineva i-ar înfige un cuțit în coaste sau i-ar da un topor în cap”, explică Tudorel Butoi.
Problema, spune el, se agravează prin modul în care statul gestionează bolile psihice.
„Pune sub semnul întrebării tratamentul în ambulatoriu pentru boala psihică. Ce-i bătaia asta de joc? Când comportamentul bolnavului psihic este imprevizibil și nu îl poți avea sub control, tu îl scoți dintr-o criză de violență în trei zile, apoi îi dai niște pastile și recomanzi familiei să le administreze, pe răspundere, și să facă tratament ambulatoriu? Când bolnavul ar trebui supravegheat non-stop?”, mai spune acesta.
Iar rețelele sociale devin un accelerator al violenței, crede Tudorel Butoi.
„Rețelele sociale sunt cele care ne transmit niște factori de excitabilitate care constau tocmai în proliferarea de zvonuri, proliferarea de imagini, poetizarea infractorilor. Sunt mulți care fac din infractorii ăștia un fel de bombardieri. Eu le-am spus multora: ‘Voi sunteți consumabili’”, spune el.
Soluția profesorului Butoi este radicală: campusuri speciale, unde indivizii extrem de violenți să rămână închiși pe viață.
„Trebuie urgent ca în fiecare județ să fie înființate campusuri preventiv-represive, în care toți indivizii identificați cu fapte foarte grave și comportament imprevizibil să stea toată viața. O populație în care respectul față de autoritate și teama de pedeapsă nu există este o societate în disoluție”, susține acesta.
„Problema e reinserția socială. Mulți ies mai răi decât au intrat”
Criminologul Dan Antonescu contrazice ideea că avem mai multe infracțiuni decât altădată, dar admite că efectul este amplificat de mediatizare.
„Nu sunt la curent cu statisticile poliției, dar din punctul meu de vedere cifra este cam aceeași. Poate doar mediatizarea este alta, pentru că vine după o perioadă în care infracționalitatea a fost trecută în planul doi, pe primul plan fiind politica. Este foarte posibil ca această cifră de acum, după o pauză de nepublicare, să pară foarte mare”, explică Dan Antonescu.
Totuși, criminologul atrage atenția asupra cauzelor profunde.
„Dacă ne uităm la factorii favorizanți ai acestor infracțiuni de foarte mare violență, putem enumera câțiva, dar doar câțiva, pentru că ei sunt foarte mulți: lipsa de educație, lipsa de moralitate, gelozia, problemele din cuplu, problemele materiale, moștenirile, conflictele de familie care trenează de ani de zile. Sunt conflicte între frați și surori care nu-și mai vorbesc de mult timp, iar odată și odată aceste conflicte explodează pur și simplu”, mai spune el.
La acestea se adaugă afecțiunile psihice netratate de-a lungul anilor. Un alt punct nevralgic este reinserția socială.
„Problema o reprezintă reinserția socială, mai ales în cazul celor care au avut infracțiuni de mare violență. În general, reinserția este sublimă, dar lipsește cu desăvârșire. Există un program, să îi alfabetizeze pe unii, să îi specializeze pe alții, dar societatea nu face nimic pentru cei care ies din pușcărie. Aceștia nu-și găsesc locul. Mai ales că, în 10-15 ani de lipsă din societate, schimbările sunt majore. Ei nu mai înțeleg nimic din ceea ce întâlnesc. Sunt depășiți moral, psihic și social. Și, bulversați, pot să facă cine știe ce prostii. Nu justific cu nimic gesturile lor, dar trebuie să înțelegem prin ce trec”, declară Dan Antonescu.
„Internetul a devenit arma secolului”
Colonelul criminalist Liviu Chesnoiu privește fenomenul prin prisma unei generații crescute în sărăcie și violență, dar și sub influența nocivă a rețelelor sociale.
„Parcă acum se întâmplă mai mult decât în urmă cu ceva timp. Dacă stăm să analizăm statistic, violențele au luat amploare. Nu dau vina nici pe încălzirea globală, nici doar pe sărăcie sau pe alcoolism. Sunt un complex de factori. Criminalii nu s-au născut criminali. Ei au devenit astfel pentru că ceva i-a stricat: familia, alcoolul, anturajul, sărăcia. Toate adunate îi transformă din copii născuți perfecți în indivizi periculoși”, spune Liviu Chesnoiu.
El avertizează că România e printre primele țări la consumul de alcool, ceea ce amplifică problemele psihice: „Psihiatrii spun foarte clar: 20% din populația țării are probleme psihice, amplificate de alcoolism și de consumul de droguri. Într-o țară care este pe primele locuri la consumul de alcool și unde violența domestică este larg răspândită, vă dați seama ce iese?”
Iar supraexpunerea la rețelele sociale face rău, de multe ori.
„Toate aceste rețele de socializare își pun amprenta asupra instinctelor criminale. Infracțiunea s-a mutat din realitate în virtual. Acolo, oamenii sunt poate și mai periculoși, pentru că distanța le permite să jignească, să amenințe, să manipuleze. Internetul a devenit arma secolului. Cu el poți să scoți o țară din UE sau să impui un președinte. Noi suntem manipulați și credem că ideile ne aparțin”, declară Liviu Chesnoiu.
Soluția propusă de colonel este instituirea unei „poliții a internetului”.
„Avem nevoie de o poliție a internetului, un serviciu independent, cu oameni foarte bine pregătiți, care să fie cu un pas înaintea infractorilor. Internetul este extrem de periculos dacă nu este controlat. Copiii, de la o vârstă fragedă, cresc cu tableta și telefonul în mână. Mulți ajung la depresie și la adicții. Telefonia inteligentă a creat o dependență, iar violența se propagă prin conținutul consumat online”, mai spune acesta.