Un caz medical ieșit din comun arată până unde poate ajunge medicina modernă. Chirurgii din Statele Unite au reușit să mențină în viață un pacient aflat în stare critică timp de 48 de ore fără niciun plămân, în așteptarea unui transplant bilateral. Intervenția extremă ar putea deveni, în anumite situații, o soluție salvatoare, scrie Science Alert.
Echipa de la Northwestern University a creat un sistem de plămân artificial total (TAL), capabil să oxigeneze sângele exact cum o fac plămânii naturali, să controleze fluxul sanguin și să protejeze inima.
Dispozitivul a fost esențial pentru stabilizarea pacientului și pentru pregătirea acestuia în vederea transplantului. La mai bine de doi ani de la intervenție, bărbatul s-a recuperat complet și respiră normal cu ajutorul plămânilor transplantați.
Totul a plecat de la o gripă
Totul a început în primăvara anului 2023, când pacientul, în vârstă de 33 de ani, a suferit o insuficiență pulmonară severă cauzată de gripă. Starea sa s-a agravat rapid, evoluând spre pneumonie, sepsis și sindrom de detresă respiratorie acută (ARDS).
„Infecția pulmonară nu mai răspundea la niciun antibiotic. Era complet rezistentă”, a explicat chirurgul Ankit Bharat. „Țesutul pulmonar practic s-a distrus, iar infecția a început să se răspândească în restul organismului.”
În mod normal, pacienții cu ARDS sunt conectați la aparate de susținere a vieții, în speranța că plămânii se vor reface. În acest caz însă, plămânii erau chiar sursa infecției. Fără îndepărtarea lor, pacientul urma să moară. Dar scoaterea ambilor plămâni însemna, aproape sigur, insuficiență cardiacă fatală.
Medicii au recurs la o soluție inovatoare
Pentru a evita acest risc, medicii au recurs la o soluție inovatoare. Sistemul TAL a fost proiectat cu două canale de flux sanguin și un mecanism adaptiv care echilibrează circulația sângelui, prevenind suprasolicitarea inimii, o problemă majoră în astfel de intervenții.
Aparatul a reușit să mențină pacientul în viață suficient timp pentru ca organismul să se stabilizeze și să permită efectuarea transplantului pulmonar. După îndepărtarea plămânilor infectați, starea generală a pacientului a început să se îmbunătățească vizibil.
Analizele efectuate ulterior pe țesutul pulmonar au confirmat că nu exista nicio șansă de recuperare spontană. Leziunile și distrugerile sistemului imunitar făceau transplantul singura opțiune viabilă.
„În mod tradițional, transplantul pulmonar este rezervat pacienților cu boli cronice, precum fibroza chistică sau bolile pulmonare interstițiale”, a explicat Bharat.
„Există încă ideea că, în caz de ARDS sever, trebuie doar să susții pacientul până când plămânii își revin. Acest caz arată că nu este întotdeauna posibil.”
Totul depinde de accesul rapid la organe de la donatori
Deși un astfel de sistem poate fi construit în prezent doar în centre medicale foarte specializate, medicii speră ca tehnologiile folosite să poată fi integrate, în viitor, în echipamente standard.
Ceea ce altădată ar fi fost considerat imposibil, un transplant bilateral după îndepărtarea completă a plămânilor, s-a dovedit nu doar realizabil, ci și un succes. Totul depinde însă de accesul rapid la organe de la donatori.
„În practica mea, pacienți tineri mor aproape săptămânal pentru că nimeni nu ia în calcul transplantul ca soluție”, a spus Bharat.
„În cazurile de afectare pulmonară severă cauzată de infecții respiratorii, transplantul poate salva vieți, chiar și în situații acute.”
Ştiri video recomandate
