Oamenii de știință au descoperit că timpul de reacție la un test simplu poate dezvălui în ce măsură creierul uman este încă în stare bună de funcționare, chiar și în ultima parte a vieții.
De asemenea, testul este relevant pentru sănătatea inimii și pentru riscul general de deces prematur, notează BBC.
Experimentul simplu, care poate fi făcut acasă, este cunoscut drept "testul de prindere a riglei" și presupune să aveți lângă dumneavoastră o riglă gradată obișnuită și o persoană care să vă ajute.
Ce implică testul:
- Așezați-vă pe un scaun și sprijinindu-vă brațul pe o masă, astfel încât încheietura mâinii să fie la marginea mesei, iar mâna să fie orientată cu degetul mare și cu cel arătător în sus.
- Rugați persoana care vă ajută să țină riglă vertical, deasupra mâinii, cu gradația "zero" în dreptul degetului mare.
- Fără niciun avertisment, partenerul dumneavoastră dă drumul riglei să cadă vertical, printre degetul mare și arătător, în timp ce dumneavoastră încercați să o prindeți cât mai repede posibil.
Distanța parcursă de riglă până o prindeți reprezintă o evaluare a timpului dumneavoastră de reacție.
"Unii oameni tind să fie mai rapizi decât alții, înainte ca efectele îmbătrânirii să se facă simțite cu adevărat. Dar o scădere a timpilor de reacție indică probabil o acumulare de probleme legate de vârstă. Este un marker care ne spune multe despre funcționarea combinată a unui număr destul de mare de funcții biologice", explică Simon Cox, un profesor care studiază îmbătrânirea cerebrală și cognitivă la Universitatea din Edinburgh.
Ce arată rezultatele la "testul de prindere a riglei"
În general, o performanță excelentă echivalează cu prinderea riglei la o distanță mai mică de 7,5 cm.
O distanță de 7,5 - 15,9 cm reprezintă un rezultat peste medie, în timp ce media este în intervalul 15,9 - 20,4 cm.
O distanță de prindere asociată unui timp de reacție sub medie este considerată cea peste 20,4 cm. Un rezultat slab implică o distanță mai mare de 28 cm.
Un rezultat anume la "testul de prindere a riglei" nu este relevant, dar felul în care se modifică în timp contează
Studiile asupra populației au observat o corelație între rata scăderii timpului de reacție și riscul de apariție a mai multor boli legate de vârstă.
În plus față de riscul general de deces al unei persoane, cercetările au relevat legături semnificative între timpii de reacție și probabilitatea de deces din cauzele majore, inclusiv boli coronariene, accidente vasculare cerebrale și boli respiratorii.
Timpii de reacție ai unei persoane sunt, de asemenea, asociați cu predispoziția la căderi, pierderea capacității de a trăi independent și apariția demenței.
Profesorul Cox arată însă că o singură măsurare a timpului de reacție nu este relevantă, fiind mai important de observat felul în care acest indicator se modifică de la an la an, pe parcursul unui deceniu, și dacă modificarea este substanțială.
Cum sunt explicate rezultatele la "testul de prindere a riglei"
Reacția la testul de prindere a riglei are două componente: capacitatea creierului de a evalua rapid faptul că aceasta a fost lăsată să cadă și viteza cu care organismul acționează la semnalul emis de creier pentru a comanda prinderea obiectul în cădere.
Cercetătorii au descoperit că prima componentă care tinde să se deterioreze începând încă de la mijlocul vieții este capacitatea noastră fizică de a acționa la semnalele creierului.
Astfel, creierul nostru poate sesiza în câteva milisecunde faptul că rigla a fost lăsată să cadă, dar corpul uman are nevoie de mai mult timp pentru a acționa.
Alaa Ahmed, profesor la Universitatea din Boulder, statul american Colorado, spune că, pe măsură ce îmbătrânim, timpul nostru de reacție depinde mai mult de sănătatea generală a corpului decât de cea a creierului.
Acest lucru survine pe seama faptului că elemente precum fibrele musculare cu contracție rapidă, care condiționează capacitatea fizică de a reacționa prompt, s-au diminuat.
De asemenea, mitocondriile - care sunt componente celulare ce generează energie - funcționează mai puțin eficient, iar asta înseamnă că e mai "costisitor" să ne mișcăm rapid.
Reflexul de tresărire semnalează că sistemul nervos central e încă în stare bună
Pe de altă parte, creierul și sistemul nostru nervos central pot funcționa în continuare fără mari probleme până în ultimii ani de viață.
Matthew Pain, profesor de biomecanică la Universitatea Loughborough din Regatul Unit, menționează că, în acest sens, este relevant "reflexul de tresărire".
Expresia se referă la comanda de mișcare transmisă în gleznele adulților în vârstă și sănătoși, ca răspuns la un sunet puternic.
Rezultatele au arătat că abilitatea creierului acestora de a răspunde la stimulul sonor și de a trimite comanda de mișcare către gleznă tinde să rămână relativ intactă.
Cum pot fi îmbunătățite rezultatele
Există lucruri pe care le putem face cu toții pentru a încetini sau preveni declinul la nivel cognitiv și al capacității motorii.
Prof. Pain recomandă așa-numitul antrenament cu sarcină dublă, care implică activități simultane de mișcare și de antrenament cognitiv, pentru a mobiliza atât creierul, cât și corpul.
Exemplele includ mersul pe jos în timp ce vă întoarceți capul de pe o parte pe alta, menținerea echilibrului într-un picior în timp ce spuneți cu voce tare alfabetul sau aruncarea cu mingea în timp ce faceți asociații verbale.
Chiar și participarea la cursuri de fitness televizate sau disponibile pe internet vă poate ajuta în ceea ce privește timpii de reacție.
Acest lucru îmbunătățește capacitatea de a percepe un stimul și de a răspunde cu mișcări coordonate corespunzător", explică profesorul Pain.
