Părinții care își ridiculizează, amenință sau umilesc copiii îi expun unui risc cu 64% mai mare de a avea probleme de sănătate mintală la maturitate, potrivit unui nou studiu, citat de The Guardian.
Cercetarea a constatat, de asemenea, că abuzul fizic raportat de participanți a scăzut în timp, în timp ce abuzul verbal a crescut.
Publicat în BMJ Open, studiul a analizat date de la 20.687 de adulți, provenite din șapte cercetări desfășurate între 2012 și 2024.
Toate studiile implicate au inclus întrebări despre experiențele de abuz fizic și verbal din copilărie, folosind instrumentul validat Adverse Childhood Experiences (ACE), iar sănătatea mintală a fost măsurată prin scala Warwick-Edinburgh Mental Wellbeing. Participanții au fost chestionați, pe o perioadă de două săptămâni, despre starea lor de bine, iar răspunsurile au primit scoruri care au determinat dacă aveau un nivel scăzut sau ridicat de sănătate mintală.
Analiza a arătat că abuzul fizic a fost asociat cu o creștere de 52% a probabilității ca o persoană să aibă o sănătate mintală precară la maturitate, în timp ce abuzul verbal a fost legat de o probabilitate chiar mai mare, de 64%.
Chiar și atunci când abuzul fizic a făcut parte din experiența copilăriei, cei care au fost supuși și abuzului verbal au avut riscuri suplimentare. Prevalența sănătății mintale precare a fost de 16% la persoanele fără niciun tip de abuz, a crescut la 22,5% în cazul abuzului fizic, la 24% pentru abuzul verbal și a atins 29% pentru cei care au suferit ambele forme de abuz.
De asemenea, studiul arată că prevalența abuzului fizic s-a redus la jumătate: de la aproximativ 20% în rândul celor născuți între 1950 și 1979 la 10% în cazul celor născuți în 2000 sau mai târziu. În schimb, prevalența abuzului verbal a crescut de la 12% în rândul celor născuți înainte de 1950 la circa 20% pentru cei născuți începând cu anul 2000.
Aceste rezultate se adaugă unor cercetări anterioare care au arătat că abuzul verbal în copilărie este asociat cu un risc crescut de automutilare, consum de droguri și chiar încarcerare.
„Studiul nostru arată că limbajul degradant, umilitor și abuziv îndreptat către copii poate avea efecte asupra sănătății mintale pe termen lung cel puțin la fel de grave precum cele asociate abuzului fizic”, a declarat prof. Mark Bellis, de la Liverpool John Moores University, autorul principal al studiului.
„La fel de îngrijorătoare este tendința observată pe parcursul perioadei analizate: abuzul fizic a scăzut, dar abuzul verbal a crescut… ceea ce poate anula beneficiile asupra sănătății mintale obținute prin reducerea expunerii la violență fizică”, a adăugat el.
Autorii studiului au recunoscut și unele limitări, inclusiv faptul că nu au putut măsura severitatea fiecărui tip de abuz sau cauzele schimbării prevalenței.
„Deși acest studiu nu analizează motivele acestor tendințe, este vital să nu înlocuim un tip de traumă infantilă cu altul. De aceea, trebuie să mergem dincolo de a le spune părinților ce să nu facă și să oferim sprijin practic și ghidaj clar, pentru ca aceștia să-și poată crește copiii prin relații sănătoase și pline de grijă”, a subliniat Bellis.
Analiza a mai arătat că participanții născuți în anul 2000 sau ulterior aveau o probabilitate mai mare de a raporta o sănătate mintală precară. În plus, bărbații au fost mai predispuși să spună că nu se simt aproape niciodată sau foarte rar optimiști, utili sau apropiați de ceilalți, în timp ce femeile au raportat mai des că nu se simt niciodată sau rareori relaxate.
Jessica Bondy, fondatoarea organizației Words Matter, care își propune să pună capăt abuzului verbal asupra copiilor, a declarat că studiul confirmă faptul că „vorbele pot răni adânc și pot avea un impact de durată asupra sănătății mintale și dezvoltării copilului”.
Ea a adăugat: „Orice progres făcut în reducerea abuzului fizic riscă să fie anulat de creșterea cazurilor de abuz verbal. Trebuie să acționăm acum pentru a combate daunele pe termen lung provocate de limbajul crud, critic sau controlator. Trebuie să construim copiii, nu să-i dărâmăm. Sănătatea mintală a următoarei generații și viitorul nostru comun depind de asta”.