În urmă cu aproximativ 252 de milioane de ani, viața pe Pământ a suferit cea mai catastrofală lovitură de până atunci: o extincție în masă care a distrus aproximativ 90% din viețuitoare.
Ceea ce a urmat i-a intrigat mult timp oamenii de știință: planeta noastră a devenit letal de fierbinte și a rămas așa timp de 5 milioane de ani, relatează CNN.
O echipă de cercetători internaționali anunță că a descoperit motivul acestei transformări și subliniază legătura cu pădurile tropicale.
Publicate miercuri în revista Nature Communications, concluziile oamenilor de știință contribuie la rezolvarea unui mister străvechi, dar reprezintă, în același timp, un avertisment sever pentru viitor, în contextul în care umanitatea continuă să supra-încălzească Terra prin arderea combustibililor fosili.
În timpul Marii Extincții, Pământul a rămas fără o componentă esențială pentru absorbția carbonului
Marea Extincție a fost cel mai sever dintre cele cinci evenimente de extincție în masă care au marcat istoria Pământului.
Marea Extincție a coincis cu sfârșitul perioadei geologice numite Permian.
Extincția efectivă a venit în urma unui episod extins de activitate vulcanică într-o regiune cunoscută sub numele de Siberian Traps (Capcanele siberiene, n.r.). Erupțiile au eliberat în atmosferă cantități uriașe de dioxid de carbon și alte gaze care cu efect de seră.
Rezultatul a fost o încălzire globală intensă. Aproape toate plantele și animalele marine și terestre au murit, ecosistemele s-au prăbușit iar oceanele s-au acidificat.
Multă vreme, nu a fost foarte clar de ce încălzirea s-a dovedit atât de accentuată și de ce condițiile de "super-efect de seră" au persistat atât de mult timp, chiar și după încetarea activității vulcanice.
"Nivelul de încălzire a fost cu mult peste orice alt eveniment", explică Zhen Xu, autor al studiului și cercetător la Universitatea din Leeds.
Unele teorii s-au concentrat asupra ipotezei că încălzirea extremă a distrus planctonul din oceane care absoarbe carbonul sau a modificat compoziția chimică a oceanelor, făcându-le mai puțin eficiente în stocarea acestui element.
Cercetătorii de la Universitatea din Leeds, Anglia, și cei de la Universitatea de Geoștiințe din China au considerat însă că răspunsul ar putea veni din analiza unui fenomen de cotitură din punct de vedere climatic: distrugerea pădurilor tropicale.
"Marea Extincție este unică, fiind singurul astfel de eveniment în care toate plantele au dispărut", subliniază Benjamin Mills, la rândul său autor al studiului și profesor la Universitatea din Leeds.
Pentru a testa teoria, savanții au apelat la o arhivă de date despre fosile alcătuită de-a lungul a zeci de ani de trei generații de geologi din China.
Analizând fosilele și formațiunile de roci pentru a obține indicii despre condițiile climatice din trecut, cercetătorii au reușit, în cele din urmă, să reconstituie hărți cu plantele și copacii care populau fiecare regiune a planetei înainte de Marea Extincție, în timpul acesteia și după evenimentul global.
"Nimeni nu a mai făcut astfel de hărți până acum", a precizat profesorul Mills pentru CNN.
Rezultatele au confirmat ipoteza conform căreia pierderea vegetației în timpul evenimentului de extincție a redus semnificativ capacitatea planetei de a înmagazina carbon.
Asta înseamnă implicit că niveluri foarte ridicate de carbon au rămas în atmosferă.
Pădurile au un rol crucial în reglarea termică a planetei
Pădurile reprezintă un mecanism climatic vital, deoarece absorb și stochează carbonul care încălzește planeta.
De asemenea, pădurile joacă un rol crucial în dezagregarea silicaților.
Acesta este un proces chimic în care rocile ce conțin silicați sunt descompuse prin reacții chimice, în principal cu acizi slabi, cum ar fi acidul carbonic ce se formează atunci când apa de ploaie absoarbe dioxidul de carbon.
În cele din urmă, o parte din dioxidul de carbon din atmosferă ajunge să fie stocată în scoarța terestră și în oceane.
Odată ce pădurile mor, ciclul carbonului se modifică, arată Benjamin Mills.
Pragul critic dincolo de care Pământul va continua să se încălzească dacă dispar pădurile
Ciclul carbonului implică modul în care acest element se "mișcă" între atmosfera planetei, oceane, uscat și organismele vii.
Michael Benton, profesor de paleontologie la Universitatea din Bristol, care nu a participat la studiu, a declarat pentru CNN că noua cercetare explică felul cum "absența pădurilor afectează, într-adevăr, ciclurile regulate oxigen-carbon și suprimă înmagazinarea carbonului, astfel încât niveluri ridicate de dioxid de carbon rămân în atmosferă perioade îndelungate".
Potrivit lui Benton, există un "efect de prag", dincolo de care pierderea pădurilor devine "ireversibilă pe scara timpului ecologic".
Politica la nivel global din prezent se bazează pe ideea că, dacă nivelurile de dioxid de carbon pot fi controlate, daunele pot fi reversibile.
"Însă odată atins pragul, devine dificil ca viața să se refacă", crede Michael Benton.
Aceasta este o concluzie-cheie a noului studiu. Ea arată ce s-ar putea întâmpla dacă încălzirea globală rapidă ar duce la colapsul pădurilor tropicale ale planetei, în viitor.
Chiar dacă oamenii ar înceta complet să mai polueze planeta, în absența pădurilor Pământul s-ar putea să nu se mai răcească. De fapt, încălzirea ar putea să se intensifice, estimează Benjamin Mills.
Există totuși speranțe: pădurile tropicale din prezent ar putea fi mai rezistente la temperaturi ridicate decât cele care existau înainte de Marea Extincție.
Chiar și așa, noul studiu lansează un avertisment serios.
"Există un punct de cotitură. Dacă încălzim prea mult pădurile tropicale, atunci avem o dovadă foarte bună în legătură cu ce se va întâmpla. Și este extrem de grav", conchide cercetătorul de la Universitatea Britanică.
Ştiri video recomandate
