Dacă oamenii s-ar aventura vreodată pe o planetă aflată în jurul unei stele asemănătoare Soarelui din constelația "Musca", ar fi bine să fie atenți la vreme. Cerul acestei planete este acoperit de nori groși, formați în mare parte din praf mineral, dar astronomii suspectează că aceștia ar putea conține și fier, care ar putea cădea sub formă de ploaie asupra suprafeței planetei, odată ce norii se destramă, scrie The Guardian.
Norii de mare altitudine au fost detectați de astronomi cu ajutorul telescopului spațial James Webb (JWST), în timp ce studiau un sistem stelar tânăr aflat la 307 ani-lumină distanță, în emisfera sudică a cerului.
Steaua, cunoscută sub numele de YSES-1, este extrem de tânără în termeni cosmici – are doar aproximativ 1 milion de ani, în comparație cu Soarele, care are 4,6 miliarde de ani. Ea este înconjurată de doi giganți gazoși, ambii încă în formare și ambii mai masivi decât Jupiter, cea mai mare planetă din sistemul nostru solar.
Kielan Hoch, astrofizician la Institutul de Știință al Telescopului Spațial din Baltimore, Maryland, a declarat că tinerețea sistemului îl face o țintă ideală pentru astronomii interesați de originile planetelor.
"Există foarte puține sisteme multiplanetare fotografiate direct. Acestea sunt adevărate laboratoare pentru testarea teoriilor privind formarea planetelor, întrucât toate corpurile s-au născut în același mediu", a explicat Hoch.
"Ambele planete sunt încă în proces de formare, motiv pentru care sunt suficient de strălucitoare pentru a fi observate. Lumina detectată provine din energia generată în timpul colapsului și condensării lor", a adăugat aceasta.
Când echipa și-a început observațiile, a fost surprinsă să găsească ambele planete în câmpul vizual al JWST, oferind astfel o oportunitate rară de a studia două lumi simultan. Planeta exterioară, denumită YSES-1c, este mai mică dintre cele două și are o masă de aproximativ șase ori mai mare decât cea a lui Jupiter.
Observațiile telescopului au relevat prezența unor nori de mare altitudine în atmosfera planetei – însă, spre deosebire de norii de apă de pe Pământ, aceștia sunt formați din granule de praf de silicat de magneziu și, posibil, fier.
Aceasta este prima dată când astronomii reușesc să detecteze în mod direct astfel de nori pe o planetă care orbitează o stea de tip solar. În plus, datele au arătat existența unui disc dens de praf – conținând trilioane de tone de particule – în jurul planetei interioare, YSES-1b, care este de aproximativ 14 ori mai masivă decât Jupiter.
Hoch a subliniat că acest disc ridică semne de întrebare legate de procesele de formare planetară.
"Ambele planete s-au format în același sistem – de ce doar YSES-1b a păstrat materialul din jurul său, în timp ce YSES-1c nu", a întrebat ea.
Un alt mister este legat de vârsta planetei: la 16 milioane de ani, YSES-1b este mult prea "bătrână" pentru a mai avea un disc protoplanetar activ, conform teoriilor actuale, care sugerează că un astfel de material dispare în primii 5 milioane de ani.
"Nu ne-am aștepta ca aceste planete să difere atât de mult dacă s-au format în același disc protoplanetar. Dar JWST ne oferă date extrem de valoroase care ne ajută să rafinăm modelele teoretice și să înțelegem mai bine acest proces complex", a adăugat Hoch.
Telescopul James Webb, în valoare de 10 miliarde de dolari, a revoluționat astronomia de la lansarea sa în decembrie 2021, de la Spațioportul European din Guyana Franceză. Misiunea sa emblematică a făcut posibile observații uluitoare: de la identificarea celor mai vechi galaxii, la detectarea unor lumi bizare, urmărirea coliziunilor dintre găuri negre și chiar descoperirea unor posibile – deși controversate – semne de viață dincolo de Pământ.
Ştiri video recomandate
