Aurul este un metal greu și unul dintre cele mai rare elemente de pe Pământ, format în spațiu în urma coliziunii stelelor neutronice. Dar cât de rar este, de fapt, aurul pe planeta noastră și cât există în prezent? Pentru a răspunde acestor întrebări, cel mai simplu este să începem cu aurul extras de oameni de-a lungul istoriei, scrie Live Science.
Potrivit estimărilor Serviciului Geologic al SUA (USGS), oamenii au extras aproximativ 206.000 de tone de aur din roci și râuri, o mare parte din acesta fiind transformat în bijuterii. Această cifră este mai mică decât cea oferită de Consiliul Mondial al Aurului, care susține că până acum s-au extras 238.391 de tone – o cantitate care ar încăpea într-un cub cu latura de aproximativ 22 de metri. Din această cantitate, aproximativ 45% este folosită pentru bijuterii, 22% se află sub formă de lingouri și monede de aur în colecții private, iar 17% este păstrată în rezervele băncilor centrale.
Deși o mare parte din aurul economic accesibil a fost deja extras, încă mai există rezerve importante. În cel mai recent raport "Mineral Commodity Summaries" al USGS, agenția estimează că aproximativ 70.550 de tone de aur se află încă în zăcăminte viabile din punct de vedere economic la nivel global. Cele mai mari rezerve neexploatate se găsesc în Rusia, Australia și Africa de Sud, însă în 2024, China a fost țara cu cea mai mare producție de aur.
Specialiștii disting între rezerve – acele porțiuni de zăcăminte care pot fi exploatate economic – și resurse, care sunt zăcăminte mai puțin cunoscute și mai nesigure din punct de vedere geologic. Conform Consiliului Mondial al Aurului, care se bazează pe datele companiei de cercetare Metals Focus, rezervele globale se ridică la 60.370 de tone, iar resursele estimate ajung la 145.626 de tone.
Așadar, estimările combinate ale USGS și ale Consiliului Mondial al Aurului indică faptul că ar exista între 277.000 și 299.000 de tone de aur fie în obiecte fabricate de om, fie în depozite naturale cunoscute. Totuși, aceste cifre vin cu un grad ridicat de incertitudine.
Cea mai mare parte a aurului existent pe Pământ nu se regăsește în zăcăminte concentrate sau în circulație la suprafață. Fragmente minuscule și pepite care nu pot fi extrase sunt dispersate prin scoarța terestră, în apa mărilor și în rocile magmatice, potrivit Universității din California, Berkeley. Concentrația de aur în scoarța terestră este de aproximativ 4 părți per miliard (0,004 grame pe tonă), ceea ce înseamnă că totalul aurului dispersat în scoarță ar putea ajunge la 441 milioane de tone, potrivit Monetăriei Regale.
Deși pare o cantitate uriașă, este totuși infimă comparativ cu aurul aflat în interiorul planetei. Geologii estimează că aproximativ 99% din aurul Pământului se află în miezul planetei – suficient cât să acopere întreaga suprafață a globului cu un strat de jumătate de metru grosime.
"Când s-a format planeta, cea mai mare parte din aurul existent a fost atrasă în nucleu datorită densității sale mari. Trebuie ținut cont că 99,5% din masa Pământului s-a format în faza topită, când materialele s-au diferențiat în funcție de densitate – iar aurul a migrat spre miez", a spus Chris Voisey, geolog specializat în zăcăminte de minereu, de la Universitatea Monash din Australia.
Restul de 0,5% din masa planetei a fost adus ulterior, în timpul așa-numitului "Bombardament Intens Târziu" – o perioadă cuprinsă între 4,1 și 3,8 miliarde de ani în urmă, marcată de impacturi violente cu meteoriți. Aurul livrat în acea perioadă se află acum în scoarță și formează zăcămintele de minereu exploatabile în prezent.
Aurul din această fază a rămas în scoarță pentru că, la momentul respectiv, planeta avea deja o crustă solidificată, care a împiedicat scufundarea sa spre miez.
"Se presupune că majoritatea metalelor prețioase care formează azi zăcăminte provin din acest eveniment, tocmai pentru că nu au fost atrase în nucleul de fier-nichel", a adăugat Voisey.
De la acel bombardament încoace, cantitatea de aur pe Pământ nu s-a schimbat semnificativ, deoarece aporturile din spațiu au fost minime.
"Livrările de aur prin meteoriți sunt considerate nesemnificative, iar aurul deja existent este redistribuit constant de procesele geologice interne", afirmă Voisey,
Având în vedere că majoritatea aurului Pământului se află în miez și că rezervele accesibile sunt distribuite inegal în scoarță, Voisey consideră că este "puțin probabil" ca oamenii de știință să poată calcula cu exactitate cantitatea totală de aur de pe planetă.
"De asemenea, este imposibil să se știe cât aur mai rămâne de descoperit", a concluzionat el.
