Antena 3 CNN Life Știinţă Cercetătorii chinezi au folosit poezii vechi ca să găsească urmele unei specii pe cale de dispariție: Marsuinul fără aripioare Yangtze

Cercetătorii chinezi au folosit poezii vechi ca să găsească urmele unei specii pe cale de dispariție: Marsuinul fără aripioare Yangtze

R.M.
3 minute de citit Publicat la 21:47 14 Mai 2025 Modificat la 21:47 14 Mai 2025
marsuin
Acestuia îi lipsește înotătoarea dorsală caracteristică delfinilor și balenelor / sursă foto: Getty Images

Mai mulți cercetători din China au apelat la o metodă neobișnuită pentru a afla despre o specie aflată pe cale dispariție: au analizat peste 700 de poezii scrise între dinastiile Tang și Qing, în care este menționat marsuinul fără aripioare Yangtze. Scopul lor a fost să afle unde și când apărea acest mamifer, întrucât datele despre populația acestuia în trecut sunt extrem de puține, scrie CNN.

Marsuinul fără aripioare Yangtze – singura specie de marsuin de apă dulce din lume – a înregistrat o scădere dramatică a numărului de exemplare în ultimele patru decenii. Speciei îi lipsește înotătoarea dorsală caracteristică delfinilor și balenelor.

În prezent, mai sunt sub 1.300 de exemplare în sălbăticie. Cercetătorii din estul Chinei depun mari eforturi pentru a înțelege mai bine habitatul de odinioară al acestei specii, pentru a ghida viitoarele acțiuni de conservare.

Rezultatele studiului au fost îngrijorătoare: se pare că aria de trai a marsuinului a scăzut cu 65% în ultimii 1.200 de ani, iar cea mai mare săcdere a avut loc în ultimul secol. Cercetătorii au publicat aceste descoperiri în revista Current Biology pe 5 mai.

„Unii pescari bătrâni mi-au spus că obișnuiau să vadă frecvent marsuinii în locuri unde acum au dispărut complet,” a spus Zhigang Mei, unul dintre autorii studiului. „Aceasta m-a făcut să mă întreb: Unde trăiau acești marsuini în trecut?”, a mai adăugat acesta, potrivit sursei citate.

Marsuinul fără aripioare din Yangtze trăiește doar în regiunea medie și inferioară a râului Yangtze din estul Chinei. Între anii 1980 și 2010, populația a scăzut cu aproximativ 60%, din cauza pescuitului ilegal, poluării apelor, barajelor și mineritului de nisip din lacurile adiacente.

Deoarece datele științifice despre marsuin sunt disponibile doar pentru ultimele decenii, cercetătorii nu au multe informații despre populația acestuia în trecut. Acesta este un fenomen cunoscut ca „sindromul de bază în schimbare”, explică Mei, profesor la Institutul de Hidrobiologie al Academiei Chineze de Științe, din Wuhan.

Când au căutat răspunsuri în arhivele istorice, cercetătorii au avut o mare surpriză. În documentele oficiale, precum gazetele locale și cronicile, nu se găseau informații despre marsuini – doar despre animale mari terestre, cum ar fi tigrii și elefanții, care aveau conflicte frecvente cu oamenii.

În schimb, observațiile despre marsuini erau făcute de obicei de pescari locali sau călători bogați, care i-au văzut în timp ce călătoreau pe râul Yangtze cu barca. Aceste întâlniri nu erau însă documentate oficial, spune Mei.

Poeziile, singura urmă a unei specii aproape uitate

Spre deosebire de alte animale/mamifere, marsuinii fără aripioare din Yangtze nu intră des în contact cu oamenii. Nu provoacă pagube, nu creează conflicte, motiv pentru care nu apar în cronici sau în documentele oficiale. Cei care îi observau din când în când erau fie pescari locali, mai puțin educați, fie călători înstăriți care îi zăreau de pe bărci. Însă acele întâlniri nu erau niciodată înregistrate oficial.

Din lipsa de informații concrete, cercetătorii au realizat că poezia clasică chineză ar putea fi o sursă valoroasă.

„Am fost uimiți”, a spus profesorul Mei, despre ideea echipei de a căuta indicii în literatură.

Au analizat sute de poezii care datează încă din anul 830, în care apar referințe la marsuini. Pentru fiecare text, cercetătorii au căutat indicii legate de loc – descrieri geografice din bazinul fluviului Yangtze – și au verificat perioada în care a trăit poetul, pentru a confirma acuratețea.

Aproape jumătate dintre poezii conțineau informații clare despre locație, suficiente pentru ca oamenii de știință să refacă harta zonelor în care au fost observați marsuinii de-a lungul secolelor.

Poezia clasică chineză este adesea realistă, cu descrieri în detaliu ale vieții de zi cu zi și ale naturii. Tocmai de aceea, poeziile s-au dovedit o sursă utilă pentru a înțelege mai bine unde trăiau cândva acești marsuini.

×
x close