Cum și-a trimis România semințele în seiful Apocalipsei: "În caz de un cataclism, în caz că se întâmplă ceva"

La capătul lumii, în gheața veșnică din Svalbard, semințele României își așteaptă liniștite Apocalipsa. Protejate la minus 18 grade Celsius, ele sunt dublura supremă a moștenirii agricole a țării. Iar în spatele acestei operațiuni discrete, dar vitale, stă munca unei echipe de la Banca de de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea” din Suceava, condusă de biologul Silvia Străjeru.

Banca este singura instituție din România care trimite semințe în celebrul „Seif al Apocalipsei” - Depozitul Global de Semințe din Svalbard, Norvegia, locul care protejează biodiversitatea planetei în fața unor eventuale catastrofe globale. 

‹ ›

România este prezentă în seiful global de semințe

„Banca de gene trimite seminţe la Svalbard. E singura instituție din România care întrunește niște criterii pentru a include material genetic pe care îl avem noi în bancă în colecția mondială de semințe din Svalbard”, a declarat Silvia Străjeru, pentru Antena 3.ro.

Aflat la doar 1.000 de kilometri de Polul Nord, adăpostit într-un munte de permafrost, Seiful Apocalipsei are misiunea de a conserva materialul genetic vegetal al omenirii în fața dezastrelor. În prezent, acolo sunt păstrate aproape 1.400.000 de eșantioane de semințe, provenite de la 127 de instituții din întreaga lume, din 6.300 de specii.

Ce condiții trebuie să îndeplinească o bancă de gene

Pentru ca semințele românești să ajungă la Svalbard, Banca de Gene din Suceava a trebuit să îndeplinească standarde internaționale stricte.

„În primul rând, materialul pe care îl trimite trebuie să fie conservat în aceleași condiții de lungă durată, ceea ce înseamnă temperatură de păstrare de minus 18 sau minus 20 de grade Celsius, într-o bancă de gene națională, regională sau internațională. Noi păstrăm colecția de lungă durată la minus 20 de grade, nu la  minus 18; dar sunt condiții similare”, explică ea.

Semințele sunt ambalate în plicuri speciale, din folie de aluminiu cu trei straturi, vidate, pentru a le asigura impermeabilitate și durabilitate.

Material genetic unic, cu relevanță pentru securitatea alimentară

„Materialul pe care îl trimitem acolo trebuie să reprezinte material genetic unic, iar probele trebuie să aparțină unor specii cu importanță pentru agricultură și să aibă relevanță pentru securitatea alimentară a țării de origine”, precizează biologul.

Acordul care permite participarea României a fost semnat în toamna anului 2019, între Ministerul Agriculturii din Norvegia și Banca de Resurse Genetice Vegetale din Suceava.

Expedierea semințelor: un proces meticulos

Expedierile de la Suceava către Svalbard se fac doar în lunile reci, pentru a proteja viabilitatea semințelor. 

„Noi nu trimitem în timpul verii pentru că este cald, iar noi probele astea le luăm de la minus 20 de grade și nu trebuie să le trimitem pe căldură”, spune Silvia Străjeru.

Prima expediere a avut loc în februarie 2020 și a conținut două cutii cu 312 probe de cereale şi 104 probe de leguminoase proteice. În 2022 au fost trimise alte trei cutii, conținând în total 543 de probe. 

„Ceea ce aş vrea să subliniez este că, în octombrie 2022, cutia pe care am trimis-o la Svalbard a fost introdusă în acel depozit de către ambasadorul României în Norvegia, care și acum este ambasador acolo, domnul Cristian Bădescu”, îşi aminteşte ea.

Viabilitate de peste 90% pentru cel puțin un deceniu

Pentru ca o probă să fie acceptată, trebuie să îndeplinească cerințe riguroase de calitate: „Trebuie să trimitem un material cu o viabilitate apropiată de 100%; și pentru asta noi multiplicăm, regenerăm acest material și trimitem probe proaspete acolo, pentru a-și păstra viabilitatea”.

Ce conține colecția României la Svalbard

În prezent, România are depozitate 1.216 probe din 76 de specii. 

Cele mai numeroase sunt cerealele: grâul (171 de probe), porumbul (148), ovăzul (95) și orzul (93). La leguminoase domină fasolea, cu 149 de probe, urmată de mazăre, cu 21. Legumele sunt reprezentate de roșii (67), castraveți (65) și ardei (41).

Misiunea băncii: salvarea patrimoniului genetic național

„Noi ne-am făcut misiunea pe care o avem. Asta e misiunea noastră: să avem grijă de acest patrimoniu genetic național. Și nu doar în colecția de la Suceava, ci să-l duplicăm în altă parte în caz de un cataclism, în caz că se întâmplă ceva”, a declarat şefa Băncii de Resurse Vegetale din Suceava.

Un astfel de exemplu s-a întâmplat deja: „Colecţia din Siria s-a pierdut în timpul războiului şi a fost recuperată. 90.000 de probe au fost recuperate de la Svalbard.”

Câţi oameni au grijă de moştenirea României

Banca de Gene de la Suceava funcționează din 1990, iar din 2018 este în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice. 

„În momentul de faţă, suntem 23. Din aceşti 23, 13 sunt cercetători cu diverse specialități: avem biologi, avem chimiști, avem agronomi, ecolog. Ceea ce e foarte important este că avem un oficiu de calcul, unde avem o bază de date care încorporează absolut toate informațiile legate de probele pe care le păstrăm în colecții. Aceştia au proiectat o nouă bază de date, modernă, nu cred că are cineva ce avem noi acum. Vă spun eu că Banca de Gene de la Suceava este într-adevăr o bijuterie, așa cum îl numea regretatul președinte al Academiei, domnul profesor Valeriu Tabără”, a adăugat Silvia Străjeru.