Descoperire uimitoare în Comoara de la Villena: Două artefacte sunt făcute din fier căzut din cer

Printre strălucitoarele comori din aur din Epoca Bronzului descoperite în Peninsula Iberică, două obiecte corodate s-ar putea dovedi cele mai prețioase dintre toate.

Este vorba despre o brățară mată și o emisferă ruginită, goală în interior și decorată cu aur, care, potrivit cercetătorilor, nu au fost făurite din minereu terestru, ci din fier provenit din meteoriți căzuți din cer, scrie Science Alert.

Descoperirea a fost condusă de Salvador Rovira-Llorens, fostul șef al conservării din cadrul Muzeului Național de Arheologie din Spania, și a fost publicată anul trecut într-un articol științific. Rezultatele sugerează că tehnologia metalurgică în Iberia, acum peste 3.000 de ani, era mult mai avansată decât se credea.

Comoara de la Villena, un tezaur alcătuit din 66 de obiecte – majoritatea din aur –, a fost descoperită în 1963, în apropiere de Alicante, Spania. Este considerată una dintre cele mai valoroase descoperiri arheologice din Epoca Bronzului, atât din Peninsula Iberică, cât și din întreaga Europă.

Totuși, datarea colecției a fost complicată de două obiecte: o emisferă mică și goală, despre care se crede că a fost parte dintr-un sceptru sau un mâner de sabie, și o brățară de tip torc. Ambele au un aspect „feros”, ceea ce i-a făcut pe arheologi să presupună că sunt din fier.

Problema este că în Peninsula Iberică, Epoca Fierului – când fierul prelucrat a început să înlocuiască bronzul – a început abia în jurul anului 850 î.Hr. În schimb, restul comorii a fost datat între 1500 și 1200 î.Hr., ceea ce a ridicat semne de întrebare privind autenticitatea sau originea acestor piese.

Însă fierul nu provine doar din minereuri pământene. Înaintea Epocii Fierului, unele culturi au utilizat fier meteoritic, extrem de rar și valoros. Cea mai cunoscută piesă de acest fel este pumnalul din fier meteoritic al faraonului Tutankhamon.

Fierul meteoritic se deosebește de cel terestru printr-un conținut ridicat de nichel. Astfel, cercetătorii au obținut permisiunea Muzeului Arheologic Municipal din Villena pentru a preleva mostre din cele două artefacte și le-au analizat prin spectrometrie de masă.

În ciuda gradului ridicat de coroziune, care a afectat compoziția elementară, rezultatele au arătat o concentrație de nichel specifică fierului meteoritic, sugerând că ambele piese au fost realizate din acest material.

Aceasta rezolvă elegant dilema cronologică: cele două obiecte nu sunt anacronice, ci fac parte din aceeași perioadă ca și restul tezaurului – între 1400 și 1200 î.Hr.

„Datele disponibile sugerează că emisfera și brățara din Comoara de la Villena sunt în prezent primele două artefacte din Peninsula Iberică care pot fi atribuite fierului meteoritic,” se precizează în studiul publicat, „ceea ce este compatibil cu o cronologie a Epocii Bronzului Târziu, anterioară producției extinse de fier terestru.”

Deși degradarea avansată a obiectelor împiedică o concluzie definitivă, cercetătorii recomandă aplicarea unor tehnici moderne, neinvazive, care ar putea furniza date suplimentare pentru confirmarea ipotezei.

Rezultatele au fost publicate în revista „Trabajos de Prehistoria.”