Oamenii de știință au descoperit că elementele moleculare necesare vieții sunt "ușor disponibile" pe Enceladus, satelitul natural înghețat al lui Saturn, după trei saptămâni de la descoperirea celui "mai clar semn de viaţă" de pe Marte. Cu o lățime de doar 505 kilometri, Enceladus ar putea încăpea în statul Colorado și, datorită apei lichide, sursei de energie hidrotermale și setului de instrumente chimice, are potențialul de a găzdui viață extraterestră, scrie Live Science.
În urmă cu 20 de ani, sonda spațială Cassini a NASA a identificat dovezi că un vast ocean sărat, ascuns sub suprafața lui Enceladus, ejecta mici "granule de gheață" prin fisuri aflate în apropierea polului sud al lunii. Studii ulterioare au identificat cinci dintre cele șase elemente esențiale vieții — carbon, hidrogen, azot, oxigen și fosfor, lispind doar sulful — în aceste granule.
Cu toate acestea, majoritatea studiilor anterioare au analizat granulele de gheață relativ vechi care s-au depus în inelul E al lui Saturn — un inel difuz, în exteriorul inelelor principale strălucitoare ale planetei — după ce au fost ejectate cu zeci sau chiar sute de ani înainte. Aceasta însemna că oamenii de știință nu puteau fi siguri că acești compuși proveneau într-adevăr de pe Enceladus și nu din eroziunea spațială a inelului.
Acum însă, astronomii au identificat molecule organice — inclusiv probabil azot și oxigen — în granule de gheață proaspăt pulverizate de luna înghețată a lui Saturn. Noua cercetare a fost publicată miercuri (1 octombrie) în revista Nature Astronomy.
"Cel mai clar semn de viaţă găsit pe Marte"
Pe 10 septembrie, NASA a anunțat că petele ”de leopard” de pe o rocă prelevată de roverul Perseverance de pe Marte anul trecut ar putea fi create de forme de viață antice, însă pentru confirmarea acestei ipoteze sunt necesare cercetări suplimentare.
"După un an de analiză, ( n.r.- oamenii de știință) au revenit și au spus: Ascultați, nu găsim altă explicație. Așadar, acesta ar putea fi cel mai clar semn de viață pe care l-am găsit vreodată pe Marte, ceea ce este incredibil de emoționant", spunea atunci administratorul interimar al NASA, Sean Duffy.
Secretele lunii de gheață
În 2008, în timp ce sonda Cassini traversa un gheizer de granule de gheață proaspăt ejectat de pe Enceladus, a colectat date cu ajutorul Analizatorului de Praf Cosmic instalat la bord. Granulele au lovit nava spațială cu aproximativ 18 kilometri pe secundă, o viteză atât de mare încât moleculele de apă nu s-au agregat.
"Astfel, echipa a putut observa semnale ascunse anterior", a declarat coautorul studiului, Nozair Khawaja, planetolog la Universitatea Liberă din Berlin.
Cercetătorii au folosit spectrometria de masă pentru a analiza amprenta chimică a moleculelor din aceste granule de gheață proaspăt ejectate. Ei au identificat compuși chimici care, pe Pământ, participă la reacții ce pot forma molecule organice complexe necesare vieții, inclusiv structuri ce pot conține azot și oxigen.
"Moleculele pe care le-am găsit în materialul proaspăt ejectat demonstrează că moleculele organice complexe detectate anterior de Cassini în inelul E al lui Saturn nu sunt doar produse ale expunerii îndelungate la mediul spațial, ci sunt ușor disponibile în însăși oceanul lui Enceladus", a spus Frank Postberg, coautor al studiului și profesor de științe planetare la Universitatea Liberă din Berlin.
Nozair Khawaja a afirmat că există diverse căi prin care aceste molecule ar putea deveni relevante biologic, ceea ce sporește probabilitatea ca luna să fie locuibilă. Totuși, el a menționat că ar fi o descoperire uriașă dacă nu s-ar găsi viață pe Enceladus, deoarece ar ridica "întrebări serioase despre motivul pentru care viața nu este prezentă într-un astfel de mediu, când condițiile par a fi favorabile".
ESA planifică o viitoare misiune de aterizare pe polul sudic al lui Enceladus pentru a colecta mostre suplimentare. Agenția își propune ca lansarea să aibă loc la începutul anilor 2040, dacă toate condițiile vor fi favorabile.