Cometa interstelară 3I/ATLAS, despre care oamenii de ştiinţă susţin că ar cântări peste 33 de miliarde de tone și că s-ar întinde pe cel puțin 5 kilometri, a intrat în Sistemul nostru Solar în data de 3 octombrie, când s-a apropiat de Marte, iar în 30 octombrie se va afla în proximitatea Soarelui, la cea mai mică distanţă, conform Fox News.
Noile date arată că 3I/ATLAS are o masă cu trei până la cinci ordine de mărime mai mare decât obiectele anterioare. Avi Loeb, un om de ştiinţă care predă la Harvard, susține că această cometă ar putea fi chiar un artefact al tehnologiei extraterestre, mai degrabă decât un corp natural, deoarece cântărește peste 33 de miliarde de tone și se întinde pe cel puțin 5 kilometri.
Obiectul, numit 3I/ATLAS, este doar al treilea vizitator interstelar detectat vreodată, după Oumuamua în 2017 și 2I/Borisov în 2019. Loeb și colegii săi au calculat o ușoară „accelerație non-gravitațională” în mișcarea sa cauzată de „degazare”, ceea ce sugerează că obiectul trebuie să fie mult mai greu decât presupuneau modelele inițiale.
„Nu ar trebui să decidem asupra naturii 3I/ATLAS pe baza compoziției chimice a învelișului său”, a scris Loeb.
Nu ameninţă Terra
Cercetătorii afirmă că această cometă nu este o amenințare pentru planeta noastră. După ce, în 30 octombrie se va afla în proximitatea Soarelui, la cea mai mică distanţă, 3I/ATLAS se va îndrepta din nou spre spațiul interstelar. Va trece pe lângă Jupiter în martie 2026, apoi va dispărea definitiv din observaţia noastră.
Călătorind cu aproximativ 210.000 km/h, un record pentru obiectele interstelare, această sferă de gheață rebelă a prins viteză timp de milioane, dacă nu miliarde, de ani, conform Live Science. Acest lucru o face vulnerabilă la atracțiile gravitaționale ale unui număr nenumărat de stele din Calea Lactee. Așa cum NASA folosește influența gravitațională a planetelor sistemului nostru solar pentru a trimite nave spațiale pe orbite mai adânci, 3I/ATLAS ar fi putut fi ușor deviată de traiectoria sa inițială de gravitația stelelor masive care intervin în calea sa.
Dezvăluirea compoziției obiectului interstelar va oferi indicii esențiale despre locul său de naștere cosmic - și va deschide potențial o fereastră prețioasă asupra trecutului galaxiei noastre.
NASA spune că e cometă naturală
Ipoteza lui Loeb nu a impresionat cercetătorii NASA, care studiază obiectul cu ajutorul telescoapelor terestre și spațiale încă de la momentul descoperirii. Agenția spațială americană afirmă cu fermitate că obiectul nu reprezintă o amenințare pentru Pământ.
"Arată ca o cometă. Se comportă ca o cometă. Seamănă, în aproape toate privințele, cu cometele pe care le cunoaștem deja", a declarat Tom Statler, expert NASA în corpuri mici din sistemul solar.
Chiar dacă obiectul are unele caracteristici neobișnuite comparativ cu alte comete cunoscute, Statler insistă că dovezile indică "în mod copleșitor" că este un corp natural.
Potrivit lui Statler, comportamentul aparent ciudat al obiectului nu este neapărat semnul unei origini artificiale. Cometele, spune el, sunt compuse din praf și gheață și reacționează diferit la încălzirea produsă de Soare.
"Chiar și cometele din propriul nostru sistem solar pot străluci brusc dacă, de exemplu, o porțiune de gheață se sublimează rapid, eliberând o cantitate mare de praf. Acest tip de comportament nu este neobișnuit, ci mai degrabă o oportunitate de a învăța mai multe", a explicat cercetătorul.
Statler mai precizează că obiectul nu se va apropia de Pământ la mai puțin de 270 de milioane de kilometri, din cauza poziției orbitale a planetelor în următoarele luni. Totuși, va mai trece relativ aproape de Jupiter și Venus.
Ştiri video recomandate
