Venus ar putea trece la începutul lunii iulie printr-un nor de praf rezultat din procesul de fragmentare al unui asteroid, rezultând o ploaie de meteori, conform unui studiu publicat în data de 17 ianuarie în jurnalul Icarus, transmite Space.com, potrivit Agerpres.
Se preconizează că această ploaie de meteori va avea loc pe 5 iulie, dar observarea ei de pe Pământ va fi dificilă.
Originea acestei ploi de meteori are legătură cu povestea a doi asteroizi care, în mod curios, împart, mai mult sau mai puţin, aceeaşi orbită. În 2021, un asteroid din apropierea Pământului a fost descoperit pe o orbită care îl aduce la 2 milioane de kilometri de Venus. Apoi, în aprilie 2025, un al doilea asteroid a fost găsit pe aproape exact aceeaşi orbită.
Ambii asteroizi, numiţi 2021 PH27 şi 2025 GN1, au aceeaşi clasă spectrală (tipul X). De asemenea, orbitele lor sunt în întregime în interiorul celei a Pământului, ceea ce înseamnă că nu intersectează niciodată traiectoria planetei noastre şi nu prezintă un risc de impact. Asteroizii de pe astfel de orbite fac parte din ceea ce oamenii de ştiinţă numesc grupul Atira şi sunt relativ rari.
De altfel, perechea are şi cele mai rapide orbite măsurate vreodată pentru un asteroid din Sistemul Solar, având nevoie de doar 115 zile pentru a completa un circuit în jurul Soarelui.
Descoperirea a doi asteroizi din aceeaşi clasă, care au aproape aceeaşi orbită, a fost o coincidenţă prea mare pentru o echipă de astronomi condusă de Albino Carbognani de la Institutul Naţional Italian de Astrofizică (INAF).
Aşa că oamenii de ştiinţă italieni au început să modeleze orbita asteroizilor mergând cu 100.000 de ani în urmă, pentru a vedea dacă pot afla originea rocilor spaţiale.
Cercetătorii au bănuit că cei doi asteroizi provin dintr-un singur asteroid care s-a fragmentat, dar simulările orbitelor lor au arătat că în niciun moment nu s-au apropiat suficient de Pământ, Venus sau Soare pentru a fi rupţi în bucăţi de forţele mareice gravitaţionale. Ipoteza părea să nu se confirme.
Echipa coordonată de Carbognani a observat însă că orbita celor doi asteroizi s-a schimbat într-adevăr pe parcursul a 100.000 de ani. La un moment dat, orbita celor doi asteroizi s-a apropiat până la distanţa de 15 milioane de kilometri de Soare - adică de aproximativ patru ori mai aproape de Soare decât orbita lui Mercur.
Astfel, echipa a ajuns la concluzia că apropierea de Soare a provocat fragmentarea asteroidului iniţial în două. Asteroidul iniţial se rotea în timp ce se încălzea în apropierea periheliului (punctul cel mai apropiat de Soare al orbitei sale).
El absoarbe căldura pe o parte şi, pe măsură ce se roteşte, radiază excesul de căldură în cealaltă direcţie. Emisia acestei radiaţii termice acţionează ca un impuls slab care determină accelerarea rotaţiei asteroidului - un fenomen cunoscut sub numele de efectul YORP (după Yarkovsk, O'Keefe, Radzievskii şi Paddack, patru oameni de ştiinţă care au jucat un rol esenţial în descoperirea sa).
Echipa lui Carbognani sugerează că, împreună cu fracturile de la suprafaţă care au slăbit structura asteroidului, efectul YORP a reuşit să rotească asteroidul iniţial suficient de repede încât acesta s-a rupt în două bucăţi.
Simulările lor sugerează că acest lucru s-ar fi putut întâmpla în urmă cu 17.000 până la 21.000 de ani, aceasta fiind ultima dată când orbita asteroidului iniţial s-a apropiat de Soare la 15 milioane de kilometri.
Dacă acest lucru este corect, atunci nu a trecut suficient timp pentru ca radiaţia solară să fi curăţat tot praful împrăştiat în spaţiu de destrămarea asteroidului.
„Având în vedere că orbitele trec foarte aproape de Venus, este firesc să ne întrebăm dacă fragmente foarte mici, de ordinul unui milimetru, generate de fragmentarea corpului original, ar putea fi încă pe orbită în jurul Soarelui”, a spus Carbognani într-un comunicat.
„Simulările noastre confirmă că acest lucru este într-adevăr posibil".
Simulările arată că Venus va intercepta din nou fluxul de praf în luna iulie a acestui an. Dacă acest lucru este corect, ne putem aştepta la o ploaie de meteori în straturile superioare ale atmosferei lui Venus, mai notează Space.com.
Ştiri video recomandate
