Pentru milioane de oameni bilingvi, trecerea de la o limbă la alta este un gest firesc, care se produce aproape instantaneu. Deși acest lucru pare banal, mecanismul din spatele lui a rămas un mister pentru cercetători timp de decenii, potrivit Neuroscience News.
Acum, o echipă de oameni de știință susține că a descoperit, pentru prima dată, modul în care creierul gestionează două limbi la nivelul neuronilor individuali. Rezultatele studiului, publicate în revista Cell, arată că toate cuvintele sunt organizate într-o singură hartă semantică, indiferent de limba în care sunt rostite.
O singură hartă pentru mai multe limbi
Potrivit cercetătorilor, creierul nu stochează limbile separat, ci organizează cuvintele în funcție de sensul lor. Astfel, termeni cu semnificații apropiate, precum „câine” și „lup”, sunt plasați foarte aproape unul de celălalt în această hartă mentală, indiferent dacă sunt exprimați în engleză, spaniolă sau altă limbă.
În schimb, un cuvânt fără legătură, cum ar fi „furculiță”, ocupă o poziție mult mai îndepărtată.
Această organizare permite creierului să schimbe rapid limba folosită fără să piardă sensul informației.
Neuronii „vorbesc” o singură limbă
Una dintre cele mai surprinzătoare concluzii ale studiului este că neuronii individuali sunt, în mare parte, specializați pentru o anumită limbă.
De exemplu, același neuron nu răspunde automat atât la cuvântul „dog”, cât și la echivalentul său în spaniolă, „perro”, chiar dacă ambele înseamnă același lucru.
În schimb, grupuri întregi de neuroni își modifică modul de activare pentru a recrea același sens în fiecare limbă. Practic, creierul nu traduce cuvânt cu cuvânt, ci reconstruiește aceeași idee folosind circuite neuronale diferite.
Studiul a fost realizat direct pe creierul uman
Cercetarea a implicat patru persoane bilingve, vorbitoare de engleză și spaniolă încă din copilărie. Toți participanții sufereau de epilepsie și aveau electrozi implantați în creier în cadrul tratamentului medical, ceea ce le-a oferit cercetătorilor o oportunitate rară de a observa activitatea neuronilor în timp real.
Participanții au ascultat, au citit și au purtat conversații în ambele limbi, în timp ce oamenii de știință înregistrau reacțiile neuronilor din hipocamp, regiunea implicată în memorie și procesarea informațiilor.
Cercetătorii au putut prezice unde se află un cuvânt într-o altă limbă
Pentru a verifica teoria, echipa a analizat poziția unui cuvânt în harta semantică din limba engleză și a încercat să anticipeze locul ocupat de traducerea sa în spaniolă.
Rezultatul a fost remarcabil: folosind relațiile dintre cuvintele apropiate de „dog”, cercetătorii au reușit să prezică cu precizie unde se află „perro” în rețeaua neuronală corespunzătoare limbii spaniole.
Autorii studiului compară acest fenomen cu privirea aceleiași camere prin ferestre diferite. Obiectele rămân în același loc, însă perspectiva se schimbă.
Creierul seamănă cu modelele moderne de inteligență artificială
O altă surpriză a studiului a fost asemănarea dintre modul în care funcționează creierul și modelele moderne de inteligență artificială dedicate limbajului.
Cercetătorii au comparat rezultatele cu mBERT, un model lingvistic capabil să proceseze peste 100 de limbi, și au observat că ambele folosesc un sistem asemănător de organizare a conceptelor pe baza sensului, nu a cuvintelor în sine.
Oricine ar putea avea potențialul de a deveni bilingv
Potrivit autorilor, creierul uman ar fi construit astfel încât să poată învăța mai multe limbi.
Odată ce relațiile dintre concepte sunt învățate într-o limbă, aceeași structură poate fi folosită și pentru alte limbi, ceea ce explică de ce învățarea unei a doua sau chiar a unei a treia limbi devine mai ușoară odată cu experiența.
Ştiri video recomandate
