Cercetătorii au descoperit o cvasi-lună în apropierea Pământului, care, potrivit acestora, s-ar fi aflat în vecinătatea orbitei planetei noastre timp de aproximativ 60 de ani, rămânând neobservată de telescoape, conform ultimelor date, oferite de CNN.
Acest nou obiect ceresc , denumit "2025 PN7", reprezintă un tip de asteroid din apropierea Pământului care orbitează Soarele, dar care rămâne aproape de planeta noastră. Exact ca și Pământul, 2025 PN7 are nevoie de un an pentru a completa o orbită în jurul Soarelui.
Cvasi-lunile prezintă caracteristici distincte față de mini-lunile temporare care înconjoară Pământul, precum 2024 PT5, ce a orbitat în jurul planetei vreme de două luni în anul 2024 și este considerat un fragment vechi desprins din Luna noastră.
Obiectul 2025 PN7 se numără printre puținele cvasi-luni apropiate de Terra, alături de Kamo‘oalewa, care de asemenea a fost considerat un fragment lunar antic. Cel din urmă este obiectivul misiunii chineze Tianwen-2, lansată în luna mai, prin care oamenii de știință speră să strângă și să readucă pe Pământ mostre din acea rocă spațială în anul 2027. Până la acest moment, conform Agenției Spațiale Europene, sunt înregistrate șapte cvasi-sateliți aproape de orbita Pământului.
Observatorul Pan-STARRS, aflat pe vulcanul Haleakala din Hawaii, a colectat mai multe date referitoare la obiectul 2025 PN7 la data de 29 august. Studierea datelor din arhivă au demonstrat că obiectul se situează pe o orbită similară cu cea a Pământului de zeci de ani.
Potrivit explicațiilor lui Carlos de la Fuente Marcos, cercetător în cadrul Facultății de Științe Matematice a Universității Complutense din Madrid, care a publicat recent un articol despre această rocă spațială, motivul pentru care cvasi-luna a reușit să rămână neobservată de astronomi atât de mult timp este acela că obiectul este foarte mic și slab vizibil pentru tehnologia actuală. Lucrarea sa a fost pe 2 septembrie în revista Research Notes of the American Astronomical Society, destinată observațiilor astronomice rapide, neevaluate inter pares (peer-review).
Obiectul se apropie la o distanță de 186.000 de mile (în jur de 299.337 kilometri), în timpul celei mai apropiate treceri pe lângă planeta noastră. Potrivit NASA, în medie, 2025 PN7 se situează la 238.855 mile (aproximativ 384.400 kilometri) de Pământ.
„Poate fi detectată doar de telescoapele actuale atunci când se apropie de planeta noastră, așa cum s-a întâmplat în această vară. Ferestrele de vizibilitate sunt rare și scurte. Este un obiect dificil de observat”, a spus de la Fuente Marcos.
Cercetătorul consideră că depistarea și analizarea cvasi-lunilor pot oferi mai multe detalii despre colțul nostru din Univers.
„Sistemul Solar este plin de surprize, așa că continuăm să cercetăm. Pentru vecinătatea Pământului, existența lui 2025 PN7 sugerează că este posibil să nu existe o limită inferioară a dimensiunii unei cvasi-luni”, a scris omul de știință într-un mail.
Când va părăsi satelitul orbita Pământului
Oamenii de știință vor să aproximeze dimensiunea obiectului 2025 PN7. Potrivit cercetătorului de la Fuente Marcos, o estimare rezonabilă ar fi de aproape 30 de metri în diametru. Conform site-ului EarthSky, satelitul ar putea avea chiar și 19 metri. În prezent, este cea mai mică cvasi-lună înregistrată care s-a aflat în apropierea Pământului.
Cu trecerea timpului, 2025 a oscilat între o orbită circulară apropiată, similară cu cea a Pământului, și o orbită cu forma unei potcoave, asemănătoare celei a lui Kamo‘oalewa. În timpul acestei orbite de tip potcoavă, roca spațială poate ajunge până la 185 de milioane de mile (în jur de 297 de milioane de kilometri) de Terra.
„Pe baza a ceea ce știm până acum, este aproape sigur un obiect natural, stâncos — uneori vechi sateliți sau resturi de rachete ajung pe astfel de orbite foarte apropiate de Pământ, dar putem distinge de obicei obiectele ‘naturale’ (de exemplu, asteroizi) de cele ‘artificiale’ (de exemplu, sateliți) prin modul în care evoluează orbitele lor pe perioade scurte,” a precizat într-un e-mail dr. Teddy Kareta, profesor asistent în Departamentul de Astrofizică și Științe Planetare de la Universitatea Villanova.
Profesorul a analizat în trecut cvasi-luni și mini-luni, dar nu a fost parte din această cercetare și a explicat că vremea nefavorabilă i-a împiedicat până în prezent planurile de a observa obiectul.
Cu toate că și 2025 PN7 ar putea fi un fragment provenit din Lună, la fel ca obiectul Kamo‘oalewa, sunt necesare mai multe date pentru a confirma această idee, conform cercetătorului de la Fuente Marcos.
Omul de știință este de părere că obiectul 2025 PN7 provine din grupul de asteroizi Arjuna și se diferențiază de centura de asteroizi aflată între orbitele lui Marte și Jupiter prin faptul că nu formează o centură diferită, ci reprezintă un grup de roci spațiale mici care au orbite în jurul Soarelui asemănătoare cu cea a Terrei.
„Acum știm că materialul ejectat în timpul impacturilor lunare poate contribui cu membri la așa-numita centură secundară de asteroizi Arjuna,” a declarat de la Fuente Marcos.
Cercetătorul a mai spus că deși mini-lunile și cvasi-lunile se pot apropia de planeta noastră, ele nu reprezintă un risc de impact pentru Pământ, ceea ce presupune că nici 2025 PN7 nu este considerat o amenințare.
Lansarea de misiuni pentru a analiza cvasi-lunile, așa cum se presupune că va face Tianwen-2 cu Kamo‘oalewa, ar putea dezvălui originea și istoria reală a acestor roci spațiale fascinante — și ar putea oferi și alte oportunități, potrivit omului de știință.
„Acești asteroizi sunt relativ ușor de accesat pentru misiuni fără echipaj și pot fi folosiți pentru a testa tehnologii de explorare planetară cu o investiție relativ modestă,” a mai spus de la Fuente Marcos.
Ştiri video recomandate
