Oglinda unui satelit-spion anulat va ajuta NASA să descopere peste 100.000 de planete şi să studieze energia întunecată

Un apel telefonic primit în 2011 de un oficial NASA avea să schimbe cursul unei misiuni ştiinţifice de un miliard de dolari. La capătul firului, serviciul american de spionaj din satelit oferea în dar câteva oglinzi uriaşe – construite pentru sateliţi-spion, dar rămase nefolosite după anularea unui program secret. Una dintre ele stă acum în inima telescopului spaţial Nancy Grace Roman, pe care NASA îl lansează duminică. Cu ajutorul ei, telescopul ar putea descoperi peste 100.000 de planete din afara sistemului solar şi, mai ales, ar putea dezlega una dintre cele mai mari enigme ale cosmosului: misterioasa energie întunecată care face ca expansiunea universului să se accelereze, scrie The New York Times.

‹ ›

Noul telescop spaţial Nancy Grace Roman al NASA ar putea dezvălui indicii despre misterioasa energie întunecată care accelerează expansiunea universului şi ar putea descoperi peste 100.000 de planete din afara sistemului nostru solar.

Componenta esenţială care face posibil acest lucru – oglinda care reflectă lumina venită din cosmos către cameră şi celelalte instrumente – provine de la un satelit-spion anulat.

În urmă cu vreo 15 ani, şansele unei misiuni propuse, de la care astrofizicienii sperau să afle mai multe despre energia întunecată, păreau să pălească.

Wide-Field Infrared Survey Telescope, sau WFIRST, urma să fie următoarea mare misiune de astronomie a NASA, cu costuri de construcţie de peste un miliard de dolari. Observaţiile sale în infraroşu aveau să îi ajute pe astrofizicieni să calculeze cu precizie ritmul în care s-a extins universul de-a lungul a miliarde de ani.

Însă mulţi astronomi, mai ales cei care studiau planete din afara sistemului solar, au rămas nepăsători, pentru că oglinda lată de un metru şi jumătate a telescopului propus era prea mică pentru a le fi de mare folos.

„Era foarte greu să stârneşti entuziasm”, își amintește Alan Dressler, care condusese comitetul ce declarase, în 2010, că WFIRST este prioritatea numărul unu pentru o misiune spaţială de mari dimensiuni.

Apoi a apărut Biroul Naţional de Recunoaştere (NRO), aducând în dar oglinzi mai mari, deja construite, dar nefolosite.

La telescoape – fie că sunt îndreptate spre Pământ, fie că privesc adânc în cosmos – oglinzile curbate funcţionează ca nişte teleobiective, iar oglinzile mai mari captează mai multă lumină. Pentru o agenţie de spionaj, asta ajută la surprinderea unor detalii mai mici de la sol. Pentru astronomi, oglinzile mai mari înseamnă că pot vedea obiecte cereşti mai slabe şi mai îndepărtate.

Agenţia secretă avea câteva oglinzi, destinate probabil unor sateliţi-spion de nouă generaţie, de care nu mai avea nevoie.

În ianuarie 2011, un oficial NASA, Michael Moore, a primit apelul telefonic prin care i se ofereau oglinzile – late de aproape doi metri şi jumătate şi la fel de mari ca cea folosită de telescopul spaţial Hubble.

Un an mai târziu, agenţia spaţială a acceptat oferta. Oglinzile au deschis calea unor obiective ştiinţifice mai ambiţioase pentru WFIRST, redenumit ulterior în onoarea doctoarei Roman, prima şefă a departamentului de astronomie al NASA, care a murit în 2018.

Telescopul urmează să fie lansat duminică.

Moore a fost prudent în privinţa detaliilor, dar a spus că aflase cu câţiva ani mai devreme de existenţa oglinzilor ţinute în depozit, nefolosite.

„Nu prea am libertatea să spun cu cine am vorbit atunci”, explică el.

Îi întrebase pe cei care lucrau la proiectul secret dacă ar fi dispuşi să cedeze oglinzile altei agenţii, precum NASA. Răspunsul de atunci fusese nu, iar apoi nu mai auzise nimic – până la acel apel telefonic.

„Cred că, într-un final, s-au hotărât ce voiau să facă cu ele, iar eu am fost primul nume de care şi-au amintit”, a spus Moore.

Când donaţia a fost anunţată, în iunie 2012, o purtătoare de cuvânt a NRO a precizat că echipamentul fusese construit la sfârşitul anilor '90 şi începutul anilor 2000. Asta se potriveşte cu perioada programului Future Imagery Architecture al agenţiei de spionaj, care urmărea construirea unor telescoape avansate îndreptate spre Pământ, pentru a dezvălui serviciilor de informaţii ce fac adversarii lor. Programul a fost anulat în 2005.

John Grunsfeld, fost astronaut NASA, era director adjunct al Space Telescope Science Institute din Baltimore când a fost prezentat, în 2010, designul iniţial al WFIRST – şi s-a numărat printre cei dezamăgiţi.

„Eram oarecum descurajaţi că asta e tot ce reuşeşte să propună comunitatea de astronomie”, a spus Grunsfeld.

Când a devenit, în ianuarie 2012, şeful direcţiei ştiinţifice a NASA, a descoperit că putea îmbunătăţi WFIRST.

„Pentru mine, a fost extrem de evident de la bun început”, a spus Grunsfeld, că una dintre cele două oglinzi ale NRO avea să fie readaptată pentru telescopul dedicat energiei întunecate.

Oglinda mai mare urma să capteze de 2,5 ori mai multă lumină, sporind câştigurile ştiinţifice ale WFIRST.

Grunsfeld voia să adauge şi un coronograf – un disc care blochează lumina, astfel încât să poată fi văzute planetele din jurul unei stele.

Asta ar fi făcut WFIRST mai atrăgător pentru astronomii care caută planete şi ar fi oferit o demonstraţie tehnologică a conceptului.

După ce s-a consultat cu experţii NASA, Grunsfeld i-a cerut lui Matt Mountain, directorul Space Telescope Science Institute, să adune un grup restrâns de oameni de ştiinţă şi ingineri pentru o opinie independentă asupra posibilităţii de a construi o cameră şi un coronograf în jurul telescopului existent – încă secret în afara guvernului – la un cost rezonabil.

„Asta a fost provocarea pe care ne-a lansat-o”, adaugă Mountain.

În câteva săptămâni – un sprint pentru un asemenea studiu – a venit şi răspunsul: da.

Planul preliminar a fost făcut public la scurt timp după aceea.

Următorul obstacol: în bugetul NASA nu existau bani pentru a începe lucrul.

Grunsfeld a argumentat în faţa Biroului pentru Management şi Buget (OMB) că refolosirea oglinzii NRO într-un telescop NASA era o utilizare chibzuită a unor bani publici deja cheltuiţi, iar capacităţile sporite aveau să asigure supremaţia americană în domeniu.

„OMB a analizat asta în detaliu şi a spus că sună a idee bună”, a declarat Grunsfeld.

Deşi administraţia Obama a propus reduceri drastice ale programului de astrofizică al NASA, au existat totuşi suficienţi bani pentru a demara telescopul.

În primul mandat al preşedintelui Trump, administraţia sa a încercat în repetate rânduri să anuleze telescopul. De fiecare dată, Congresul – cu sprijin atât republican, cât şi democrat – a asigurat finanţarea care l-a menţinut în grafic.

Soarta celei de-a doua oglinzi este neclară. La o conferinţă de presă de luna trecută, Shawn Domagal-Goldman, directorul diviziei de astrofizică a NASA, a spus: „Nu există planuri actuale ale NASA, din câte ştiu eu”.

Grunsfeld a spus însă că NASA a fost rugată să o returneze şi că nu a mai avut-o în posesie de destulă vreme.

Într-o declaraţie, Biroul Naţional de Recunoaştere şi-a recunoscut rolul în furnizarea unei componente esenţiale pentru telescopul Roman, dar a oferit puţine detalii suplimentare.

„Acest act de colaborare între agenţii reflectă angajamentul nostru faţă de gestionarea responsabilă a resurselor naţionale”, se arată în declaraţie. „Identificând echipamente avansate de care misiunea NRO nu mai avea nevoie, am putut colabora cu NASA pentru a-i ajuta să atingă cele mai importante obiective ştiinţifice”.

În curând, astrofizicienii ar putea primi, în sfârşit, datele pe care le aşteaptă de zeci de ani – date care ar putea explica de ce se accelerează expansiunea universului.

„Modelul nostru actual al universului este defect”, a spus Mountain. „Aşa că ar fi bine să înţelegem ce se întâmplă”.