Omenirea se pregăteşte pentru cea mai mare furtună geo-magnetică solară, care va lovi Pământul. Experții de la Agenția Spațială Europeană anunţă că un asemenea eveniment va produce pagube colosale, va distruge toţi sateliţii, iar comunicaţiile, sistemele de GPS şi reţelele electrice vor fi afectate pe tot Globul.
Noi simulări îngrijorătoare arată că o furtună solară de magnitudinea faimosului Eveniment Carrington ar putea distruge practic toți sateliții aflați pe orbită în jurul Pământului, lăsând omenirea într-o situație extrem de vulnerabilă și costisitoare. Iar experții avertizează că o astfel de furtună solară este inevitabilă și va lovi planeta noastră mai devreme sau mai târziu.
La 1 septembrie 1859, astronomul britanic Richard Carrington a observat o strălucire intensă provenind de la o pată solară gigantică, aproximativ de dimensiunea lui Jupiter. El a asistat la cea mai puternică explozie solară înregistrată vreodată, care a fost urmată de o perturbare majoră a câmpului magnetic al Pământului, cunoscută sub numele de furtună geomagnetică, care a durat aproape o săptămână și a pictat cerul cu aurore spectaculoase.
Acum, un nou set de simulări realizate de ESA arată că, dacă un eveniment similar s-ar produce astăzi, efectele ar fi mult mai catastrofale din cauza dependenței noastre de tehnologie, atât pe Pământ, cât și în spațiu, scrie Live Science.
Simulările au făcut parte dintr-un exercițiu de tip „tabletop” desfășurat de cercetători din mai multe departamente ESA la Centrul European de Operațiuni Spațiale din Darmstadt, Germania. Exercițiul a fost realizat în pregătirea lansării viitorului satelit de imagistică radio Sentinel-1D al ESA, programată în prezent pentru 4 noiembrie.
În scenariul ipotetic, o explozie solară de magnitudine X45 - de aproximativ cinci ori mai puternică decât cea mai intensă explozie solară a ciclului solar actual - izbucnește brusc de la Soare, bombardând Pământul cu un val de radiație intensă, fără avertisment. Aproximativ 15 ore mai târziu, după un al doilea val de radiație, o uriașă bulă de plasmă rapidă, cunoscută sub numele de ejecție de masă coronală (CME), lovește planeta noastră cu o viteză de peste 7,1 milioane km/h, declanșând o furtună geomagnetică de tip Carrington.
Toți sateliții vor fi distruși
Deși cercetătorii s-au concentrat în timpul exercițiului pe modul în care ar proteja satelitul Sentinel-1D, simulările au arătat și cum s-ar descurca întreaga constelație globală de sateliți aflați pe orbită într-un asemenea eveniment.
„Fluxul imens de energie ejectat de Soare poate provoca daune tuturor sateliților noștri aflați pe orbită”, a declarat Jorge Amaya, coordonatorul ESA pentru modelarea vremii spațiale. „Sateliții aflați pe orbite joase sunt de obicei mai bine protejați de atmosfera și câmpul nostru magnetic, dar o explozie de magnitudinea Evenimentului Carrington nu ar lăsa niciun satelit în siguranță”.
În cadrul exercițiului, sateliții s-au confruntat cu trei amenințări principale. Prima a fost valul inițial de radiație al exploziei solare, care ar putea dezactiva temporar sau permanent sateliții aflați prea departe de câmpul magnetic intern al Pământului. A doua a fost un val secundar de radiație care ar perturba sistemele de navigație, crescând riscul de coliziuni. Iar a treia a fost CME-ul, care a determinat umflarea atmosferei superioare pe măsură ce absorbea energia furtunii solare.
Această umflare a atmosferei este poate cel mai periculos aspect al acestei triple amenințări, deoarece poate crește rezistența la frecare a sateliților cu până la 400%, tragând navele spațiale către Pământ, unde fie se vor arde în atmosferă, fie se vor prăbuși la sol.
Am avut un mic gust al efectelor unui asemenea eveniment în timpul furtunii geomagnetice record din mai 2024, cea mai puternică de acest fel din ultimii 21 de ani, care a generat aurore vizibile pe scară largă.
Pe lângă faptul că a scos câțiva sateliți de pe orbita joasă, furtuna din 2024 a perturbat semnificativ sistemele GPS, cauzând defecțiuni ale utilajelor agricole care au costat fermierii americani aproximativ 500 de milioane de dolari.
Însă aceasta nu e decât o picătură în ocean comparativ cu pagubele unui eveniment de tip Carrington. Un studiu din 2013 care analiza impactul posibil al unei astfel de furtuni asupra rețelelor electrice din America de Nord a arătat că SUA ar putea înregistra daune de până la 2,6 trilioane de dolari, iar Planetary Society a notat că adevăratul cost global este „dincolo de puterea noastră de înțelegere”.
„Când”, nu „dacă”
Motivul pentru care exercițiile de tip tabletop sunt importante este că o furtună de tip Carrington s-ar putea să nu fie departe.
„Principala concluzie este că nu este o întrebare de dacă se va întâmpla, ci de când”, a spus Gustavo Baldo Carvalho, expert în operațiuni de satelit, care a condus simulările Sentinel-1D.
Experții estimează că o furtună de nivel Carrington apare, în medie, o dată la 500 de ani, ceea ce înseamnă că șansele ca un astfel de eveniment să se producă în acest secol sunt de aproximativ 12%.
Deși ultimul exercițiu este o dovadă suplimentară că nu suntem pregătiți să facem față unui astfel de scenariu extrem, cercetătorii speră că, prin antrenamente constante, vom putea reacționa mai bine atunci când va veni momentul.
„Simularea impactului unui astfel de eveniment este similară cu prezicerea efectelor unei pandemii”, a explicat Amaya. „Vom resimți efectele reale asupra societății noastre doar după ce se va produce, dar trebuie să fim pregătiți și să avem planuri de reacție gata oricând”.
Însă cu cât mai mult trebuie să așteptăm următoarea megafurtună, cu atât costurile vor fi mai mari, deoarece numărul sateliților aflați pe orbită este estimat să crească de cel puțin zece ori până în 2050.
Ştiri video recomandate
