Legendele despre vampiri datează de secole, dar puține nume au răspândit mai multă teroare în inimile oamenilor decât Dracula. Cu toate acestea, personajul fictiv creat de autorul Bram Stoker a fost inspirat de o figură istorică reală: Vlad Țepeș. Vlad Țepeș, cunoscut și sub numele de Vlad al III-lea, Prinț al Țării Românești, a fost un lider militar din secolul al XV-lea, în ceea ce este astăzi România, în sud-estul Europei. Stoker a folosit elemente din povestea reală a lui Vlad pentru personajul principal al romanului său din 1897, Dracula. Cartea a inspirat, de atunci, nenumărate filme de groază, emisiuni de televiziune și alte povești înfiorătoare. Cu toate acestea, potrivit istoricilor și cercetătorilor literari, cei doi Dracula nu au prea multe în comun, scrie Live Science.
Vlad Țepeș s-a născut în 1431, în ceea ce este acum Transilvania, regiunea centrală a României moderne. Totuși, legătura dintre Vlad Țepeș și Transilvania este un subiect de dezbatere, potrivit lui Florin Curta, profesor de istorie medievală și arheologie la Universitatea din Florida.
"Dracula este legat de Transilvania, dar adevăratul Dracula, cel istoric — Vlad al III-lea — nu a deținut niciodată nimic în Transilvania. Castelul Bran, o atracție turistică modernă din Transilvania, adesea numit «castelul lui Dracula», nu a fost niciodată reședința prințului valah", a declarat Curta pentru Live Science.
"Pentru că este situat în munți, în această zonă cețoasă, și are un aspect înfricoșător, castelul arată exact cum ne-am imagina reședința lui Dracula. Dar el (Vlad al III-lea) nu a locuit niciodată acolo. Nici măcar nu a pus piciorul acolo", a adăugat Curta.
Tatăl lui Vlad al III-lea, Vlad al II-lea, a avut o reședință în Sighișoara, Transilvania, dar nu este sigur că Vlad al III-lea s-a născut acolo, potrivit lui Curta. Acesta a menționat că este posibil ca Vlad să se fi născut la Târgoviște, care era la acea vreme reședința regală a Țării Românești, unde tatăl său era voievod.
Totuși, turiștii pot vizita un castel unde Vlad al III-lea a petrecut cu siguranță o perioadă. În jurul vârstei de 12 ani, el și fratele său au fost închiși în Turcia. În 2014, arheologii au descoperit locația probabilă a temniței, aflată în Castelul Tokat, din nordul Turciei, conform revistei Smithsonian. Locul conține tuneluri secrete și temnițe și este, în prezent, în curs de restaurare și deschis publicului.
De unde provine numele "Dracula"
În 1431, regele Sigismund al Ungariei, care avea să devină mai târziu Împărat al Sfântului Imperiu Roman, conform British Museum, l-a introdus pe Vlad cel Bătrân într-un ordin cavaleresc, Ordinul Dragonului. Acest titlu i-a adus lui Vlad al II-lea un nou nume: Dracul, derivat din vechiul cuvânt românesc pentru "dragon" — drac.
"Fiul său, Vlad al III-lea, avea să fie cunoscut ulterior ca «fiul lui Dracul» sau, în româna veche, Drăculea, de unde provine și numele Dracula", a explicat istoricul Constantin Rezachevici într-un studiu din 1999.
"În limba română modernă, cuvântul «drac» face trimitere la Diavol", a precizat Curta.
Potrivit lui Rezachevici, Ordinul Dragonului avea un singur scop: lupta împotriva Imperiului Otoman. Situată între Europa creștină și teritoriile musulmane ale otomanilor, Țara Românească condusă de Vlad al II-lea și, mai târziu, de fiul său, a fost frecvent scena unor bătălii violente.
Bram Stoker a descoperit în 1890 o carte despre Țara Românească, potrivit profesoarei Elizabeth Miller, în lucrarea Dracula: Rațiune și prostii (2020). Deși Vlad al III-lea nu era menționat în carte, Stoker a fost impresionat de cuvântul "Dracula", notând că înseamnă "Diavol" în limba Țării Românești. Cel mai probabil, acesta a fost motivul pentru care a ales numele pentru personajul său.
Teoria că Vlad al III-lea și Dracula sunt aceeași persoană a fost dezvoltată și popularizată de istoricii Radu Florescu și Raymond T. McNally în cartea "În căutarea lui Dracula" (1972). Deși controversată în rândul istoricilor, ideea a captat imaginația publicului, conform The New York Times.
Ani de captivitate
În 1442, când Vlad al II-lea a fost chemat la o întâlnire diplomatică cu sultanul otoman Murad al II-lea, i-a dus cu el pe fiii săi mai mici, Vlad al III-lea și Radu. Întâlnirea s-a dovedit a fi o capcană: cei trei au fost arestați, iar Vlad cel Bătrân a fost eliberat doar cu condiția să-și lase fiii ostatici.
"Sultanul i-a ținut pe Vlad și pe fratele său ca garanție că tatăl lor se va comporta corect în războiul dintre Turcia și Ungaria", a spus Miller.
Sub otomani, cei doi frați au fost educați în știință, filozofie și arte. Potrivit lui Florescu și McNally, Vlad a devenit un călăreț și un războinic iscusit.
"Au fost tratați relativ bine pentru standardele vremii. Totuși, captivitatea l-a înfuriat pe Vlad, în timp ce fratele său s-a acomodat și a trecut de partea turcilor. Dușmănia lui Vlad față de otomani a fost, probabil, unul dintre motivele pentru care a luptat împotriva lor mai târziu", a explicat Miller.
Vlad prințul
În timp ce Vlad și Radu erau ostatici, tatăl lor lupta pentru a-și păstra tronul în Țara Românească. În 1447, a fost înlăturat și ucis de boieri, iar fratele vitreg al lui Vlad, Mircea, a fost omorât alături de el.
În 1448, Vlad al III-lea a lansat prima sa campanie pentru a revendica tronul tatălui său, sprijinit de otomani. A profitat de absența rivalului său, Vladislav al II-lea, plecat în campanie. A reușit să urce pe tron, dar domnia sa a durat doar două luni, până la revenirea lui Vladislav, sprijinit de Ioan de Hunedoara.
Între 1448 și 1456, activitatea lui Vlad este puțin documentată. Se știe, însă, că a renunțat la sprijinul otoman și a obținut susținerea regelui Ungariei, Ladislau al V-lea.
De ce i se spune "Țepeș"
Pentru a-și consolida autoritatea, Vlad a aplicat măsuri extrem de dure împotriva boierilor și a celor considerați trădători. Potrivit unui studiu din 2021 realizat de Aleksandra Bartosiewicz, execuțiile publice prin tragere în țeapă, metodă brutală și lentă, au devenit semnătura sa. Estimările variază între 40.000 și 100.000 de victime.
Multe dintre aceste povești au fost răspândite în broșuri tipărite imediat după inventarea tiparului, adesea de autori ostili lui Vlad. Totuși, unele relatări, precum "Povestea lui Dracula Voievodul" din 1490, îl descriu drept un conducător drept, dar necruțător.
Istoricul Dénes Harai a argumentat, într-un studiu din 2025, că numărul real de execuții prin tragere în țeapă este mult exagerat. El estimează că doar aproximativ 8% dintre cazurile raportate sunt reale, deși brutalitatea domniei lui Vlad rămâne de necontestat.
Bătăliile şi moartea lui Vlad
În 1462, după ce Mehmed al II-lea a invadat Țara Românească, a ajuns până la Târgoviște, dar a găsit orașul pustiu și în fața lui o pădure de cadavre otomane trase în țeapă. În Atacul de noapte de la Târgoviște (17 iunie 1462), Vlad a încercat să-l asasineze pe sultan. Deși nu a reușit, curajul său a fost lăudat, iar victoria parțială a ridicat moralul forțelor creștine.
După acel an, Vlad a fost forțat să se exileze în Ungaria, unde a fost închis. A fost eliberat mai târziu, s-a căsătorit și a avut doi copii.
După moartea fratelui său Radu în 1475, Vlad a fost sprijinit de boieri și de Ștefan cel Mare pentru a reveni pe tron. A reușit în 1476, dar a fost ucis într-o ambuscadă în același an. Un studiu din 2023 a arătat că Vlad suferea, cel mai probabil, de hemolacrie — o boală rară care face ca persoana afectată să lăcrimeze sânge.
Locul în care este înmormântat Vlad Țepeș este disputat. Unii cred că la Snagov, alții susțin Mănăstirea Comana. Totuşi, un lucru este cert: spre deosebire de Contele Dracula, Vlad al III-lea a murit. Doar poveștile înfiorătoare ale domniei sale continuă să bântuie imaginația colectivă.
Ştiri video recomandate
