Un grup de cercetători susține că evenimentul gravitaţional GW190521, înregistrat de colaborarea LIGO-Virgo, ar putea fi dovada existenței unui alt univers, legat de al nostru printr-o „gaură de vierme”, scrie iflscience.
LIGO şi Virgo sunt instrumente extrem de sensibile, create pentru a detecta undele gravitaţionale – vibraţii ale spaţiu-timpului prezise de Einstein în 1916. Funcţionarea lor, deşi sofisticată, poate fi explicată simplu: două fascicule de lumină se deplasează între oglinzi aflate la capetele unor braţe lungi. Dacă o undă gravitaţională trece prin detector, spaţiul se întinde pe o direcţie şi se comprimă pe cealaltă, iar oglinzile se mişcă imperceptibil. În cazul LIGO, braţele au 4 km lungime, iar aparatele pot înregistra variaţii mai mici decât o fracţiune din dimensiunea unui proton.
De la prima detecţie, reţeaua LVK (LIGO, Virgo, KAGRA) a înregistrat sute de evenimente: fuziuni de găuri negre, ciocniri de stele neutronice şi alte semnale mai puţin clare. În actuala rundă ştiinţifică s-au identificat peste 200 de candidaţi la fuziuni de găuri negre - mai mult decât în primele trei runde la un loc.
GW190521, un semnal ieşit din tipare
GW190521, detectat pe 21 mai 2019, e neobişnuit: a durat extrem de puţin - în jur de 0,1 secunde - şi nu prezintă forma tipică a unei fuziuni de găuri negre binare (faza de „inspiral”, apoi „merger” şi „ringdown”). Această lipsă a unei faze precursoare i-a pus pe oamenii de știință pe gânduri.
Autorii noului studiu scriu că „lipsa semnalului premergător sugerează că evenimentul ar putea să nu provină din coalescenţa standard a două găuri negre”. Ei propun ipoteza că GW190521 ar putea fi „un puls izolat” detectat după ce un semnal a traversat o gaură de vierme - un „gât” care ar lega o regiune cu găuri negre dintr-un alt univers de al nostru.
Conform modelării lor, un astfel de scenariu ar putea genera un raport semnal-zgomot similar celui observat în 2019. Totuşi, analiza bayesiană realizată de echipă arată că, în acest moment, modelul „gaură de vierme” nu explică mai bine datele decât ipoteza clasică a unei fuziuni de două găuri negre, propusă de colaborarea LIGO-Virgo.
Ce urmează
Semnalul rămâne bizar şi a alimentat deja speculaţii exotice. Dacă interpretarea tradiţională - o fuziune de găuri negre - este corectă, atunci evenimentul pune totuşi probleme modelelor convenţionale de evoluţie stelară şi merită investigaţii suplimentare. Cercetătorii recomandă dezvoltarea şi testarea mai multor modele, inclusiv cele care implică găuri de vierme, pentru a compara sistematic posibilele surse ale semnalelor de durată scurtă.
Ei mai notează că evenimentul GW231123, detectat pe 23 noiembrie 2023, are caracteristici similare cu GW190521 şi a declanşat deja investigaţii intense. O comparaţie riguroasă între astfel de evenimente şi o analiză detaliată a modelelor alternative ar putea clarifica, în cele din urmă, originea acestor semnale ciudate.
Ştiri video recomandate
