În primele secole ale Imperiului Bizantin, era la modă ca persoanele înstărite să transforme monedele din aur în coliere, brățări, centuri sau inele. Purtarea acestor piese demonstra nu doar bogăția, ci și apropierea față de împărat. Colierul descoperit recent în Egipt, dar probabil realizat la Constantinopol, este considerat „una dintre cele mai complexe bijuterii din aur rămase din perioada mijlocului secolului al VI-lea”, afirmă Stephanie Caruso, curator adjunct la Art Institute of Chicago, potrivit Live Science.
Piesa face parte astăzi din colecția Metropolitan Museum of Art din New York. Cele 14 monede și două discuri din aur sunt montate într-o structură delicată din aur filigranat, fixată pe un tub curbat din același metal. Întregul ansamblu cântărește aproximativ 340 de grame și are un diametru de circa 24 de centimetri. Inițial, în partea inferioară era atașat și un medalion, care se află în prezent în colecția Smithsonian National Museum of Asian Art.
De o parte și de alta a discului central sunt dispuse câte șapte monede de aur și câte o monedă cu valoare mai mică. Aceste monede din aur pur au fost introduse spre finalul Imperiului Roman și erau bătute la monetăria din Constantinopol. Un solidus cântărea aproximativ 4,45 grame, echivalentul a circa 580 de dolari în valoare actuală.
Cei care își permiteau să renunțe la o monedă o transformau uneori în pandantiv, fie prin adăugarea unui mic inel, fie prin perforarea ei. În alte cazuri, monedele erau montate în suporturi elaborate, ceea ce îi permitea purtătorului să-și declare public loialitatea față de împărat și, totodată, să se protejeze de ghinion. Istoria menționează credința că monedele aveau și rol de talisman.
› Vezi galeria foto ‹
Caruso menționează că monedele din colierul de la Met sunt toate relativ rare, fiind confecționate din aur, în timp ce în tranzacțiile zilnice se foloseau mai ales monede de bronz și argint. Acestea au fost bătute între secolele IV și VI, ceea ce înseamnă că persoana care a creat piesa a adunat monede care proveneau dintr-o perioadă de mai bine de 200 de ani. Discul mare din centru nu este o monedă oficială, ci o piesă inspirată de acestea, cu figura unui împărat și o inscripție imitată. Pe spate apare o personificare a unui oraș, cel mai probabil Constantinopol, însoțită de o cruce creștină.
Medalionul care atârna inițial de colier, acum aflat la Smithsonian, includea o monedă comemorativă oficială emisă de Teodosiu I, ultimul împărat al Imperiului Roman înainte de împărțirea definitivă între Est și Vest.
„Prezența unui medalion oficial pe colierul de la Met sugerează că această piesă a aparținut nu doar unei persoane bogate, ci unei figuri cu legături imperiale”, explică Caruso. Iconografia bizantină indică faptul că astfel de coliere erau purtate de militari, ceea ce întărește ideea că bijuteria ar fi putut aparține unui personaj influent, poate chiar unui membru al gărzii imperiale.
Ştiri video recomandate
