Un nou studiu, publicat în revista Nature Communications, demonstrează că dezvoltarea creierului nu este liniară. Oamenii de știință au descoperit patru momente majore în care creierul a trecut prin modificări substanțiale: în jurul vârstelor de 9 ani, 32 de ani, 66 de ani și 83 de ani. „Mesajul este că există schimbare continuă din naștere până la bătrânețe”, a explicat unul dintre neurocercetătorii implicați în studiul citat pentru The Washington Post.
„Este ușor să credem că există un mod ‘bun’ sau ‘rău’ în care ar trebui să fie structurat un creier. Și nu este chiar așa. Ceea ce subliniază acest studiu este că trebuie să ne așteptăm ca creierul să facă lucruri diferite la vârste diferite”, a spus autoarea principală a studiului, Alexa Mousley, de la Universitatea Cambridge.
În noul studiu, Mousley și colegii ei au analizat aproximativ 4.000 de tomografii cerebrale ale unor persoane sănătoase cu vârste între 0 și 90 de ani.
„Este încă un exemplu foarte frumos despre cum creierul și interacțiunile lui globale se schimbă pe parcursul vieții”, a spus Seth Grant, neurocercetător la Universitatea din Edinburgh, care nu a fost implicat în studiu.
„Mesajul este că există schimbare continuă din naștere până la bătrânețe. Nu e ca și cum ai construi un creier, el rămâne la fel și apoi se degradează brusc la vârsta înaintată. Se schimbă mereu”, a adăugat el.
Mousley și coautorii au identificat cinci epoci în care creierul este conectat în moduri diferite.
Copilăria
De la naștere până la 9 ani, creierul este foarte activ. Are loc o consolidare intensă a conexiunilor neuronale, o eliminare competitivă a sinapselor și o creștere rapidă a materiei cenușii și albe. Dar, interesant, în această perioadă creierul devine mai puțin eficient, adică durează mai mult ca informația să circule între diferite regiuni ale creierului. Cercetătorii nu înțeleg pe deplin de ce apare acest tipar, dar au câteva teorii.
„Știm că la începutul vieții, creierul creează mai multe conexiuni decât are nevoie, apoi le elimină. Nu e clar dacă acesta este mecanismul din spatele observației noastre, dar este o posibilitate”, a spus Mousley.
Indiferent de motivul pentru care creierul devine mai puțin eficient în copilărie, aceasta este o perioadă de învățare intensă, limbaj, abilități motorii, vorbire, și este probabil ca structura creierului din această etapă să fie adaptată acestei nevoi. „Este posibil ca această scădere a eficienței să fie legată de acest moment incredibil de învățare,” a spus Mousley.
Adolescența
Cercetătorii au observat un moment de cotitură dramatic în jurul vârstei de 9 ani, când mulți copii intră la pubertate. Creierul își schimbă „viteza” și începe să se reorganizeze pentru a deveni mai eficient.
Faza adolescenței identificată de cercetători durează două decenii, până în jurul vârstei de 30 de ani. În această perioadă, oamenii sunt cel mai vulnerabili la dezvoltarea tulburărilor de sănătate mintală, dar este și un moment esențial pentru dezvoltarea creierului.
„Este foarte important să privim adolescența ca pe o fereastră prelungită”, a spus Katie Insel, psiholog la Universitatea Northwestern, care studiază modul în care creierul se schimbă în adolescență. Ea spune că, deși societatea consideră tinerii de 18 sau 21 de ani ca adulți, cercetările sugerează tot mai mult că creierul nu este complet dezvoltat sau stabil până la spre vârsta de 30 de ani.
„Ce ne diferențiază pe noi, oamenii, de alte animale este cât de încet ne dezvoltăm. O girafă se poate ridica în picioare la scurt timp după naștere, dar bebelușilor umani le ia extrem de mult timp să învețe să meargă, să mănânce”, a spus Mousley.
Mousley a sugerat că acest ritm lent ar putea oferi oamenilor șansa de a dezvolta conexiuni cerebrale mai complexe și ar putea fi legat de abilitățile unice ale oamenilor.
Maturitatea
Maturitatea este cea mai lungă fază, durează mai bine de trei decenii, aproximativ între 32 și 66 de ani.
„Pare a fi o perioadă de stabilitate relativă. Este consistentă pentru o perioadă foarte îndelungată”, a spus Mousley.
Asta nu înseamnă că în acest timp creierul nu se schimbă, dar modificările sunt mult mai puțin dramatice decât în celelalte faze. De asemenea, aceasta este o perioadă de stabilitate în ceea ce privește inteligența, comportamentul și personalitatea.
„Dacă te gândești la diferența dintre un adult și un adolescent, presupui un nivel de stabilitate în modul în care se comportă oamenii. Iar acest lucru se aliniază cu perioada de trei decenii de reorganizare cerebrală relativ constantă”, a spus Mousley.
Îmbătrânirea timpurie
În jurul vârstei de 66 de ani, oamenii de știință au observat un alt punct de schimbare. Aceasta este o perioadă în care creierul devine mai vulnerabil la bolile asociate vârstei, dar veștile nu sunt doar negative.
„Există o modalitate așteptată, sănătoasă și tipică prin care creierul se schimbă”, a spus Mousley.
Insel a remarcat că, pe lângă unele schimbări negative, cum ar fi pierderea memoriei, există și schimbări pozitive. Adulții în vârstă tind să fie mai înțelepți și mai buni în reglarea emoțiilor.
„Există avantaje și dezavantaje în fiecare etapă de dezvoltare. Cred că în fiecare fază a vieții există compromisuri, în care anumite tipuri de cogniție și comportament sunt favorizate datorită modului în care creierul răspunde mediului.”, a spus Insel.
Îmbătrânirea avansată
De la 83 de ani în sus, cercetătorii au identificat o fază de „îmbătrânire târzie”.
„Ceea ce observăm în această etapă este ceva numit ‘creșterea centralității’”, a spus Mousley. Anumite regiuni ale creierului devin mai importante decât altele. Conectivitatea globală scade, dar pare să existe un tipar în aceste schimbări.
Metafora folosită de Mousley a fost cea a rutelor de autobuz: dacă ai avea un autobuz direct spre serviciu, dar într-o zi acea rută ar fi anulată și ar trebui să iei două autobuze, stația de transfer devine brusc esențială. Ea a teoretizat că creierul ar putea prioritiza conexiunile importante dacă altele se pierd.
Ce înseamnă toate acestea
Cuvântul „dezvoltare” este adesea asociat cu copilăria sau adolescența, dar această cercetare arată că creierului continuă să se dezvolte pe tot parcursul vieții.
„Asociem adesea anumite schimbări ale creierului cu rezultate negative în maturitate sau la vârsta înaintată.Dar există trăsături cognitive care pot fi de fapt foarte utile odată cu îmbătrânirea.”, a spus Insel.
Privind în ansamblu modul în care creierul se schimbă de-a lungul vieții, Insel speră că vom putea înțelege mai bine la ce să ne așteptăm la diferite vârste și de ce creierul poate fi mai vulnerabil la anumite tulburări în adolescență sau la vârsta înaintată.
Yaakov Stern, neurocercetător la Universitatea Columbia, a menționat că un pas următor important ar fi să se înțeleagă exact cum se leagă aceste măsurători ale creierului de procesele cognitive, adică să conectăm acest studiu cu alte cercetări despre funcționarea creierului de-a lungul vieții.
El a adăugat că multe dintre lucrurile care influențează dezvoltarea creierului sunt în controlul nostru, respectiv dieta, exercițiile fizice și conexiunile sociale. „Creierul se schimbă odată cu îmbătrânirea. Știm asta. e mă interesează este dacă există factori care se asociază cu o îmbătrânire mai reușită”, a spus Stern.
Ştiri video recomandate
