Arheologii au dat peste o descoperire care pare că vine direct dintr-o poveste: un „set personal de unelte” lăsat în urmă de un vânător-culegător acum 30.000 de ani, pe teritoriul de azi al Cehiei.
Găsit la situl paleolitic Milovice IV, „trusa” conține 29 de lame și lamele de piatră, descoperite toate împreună, ceea ce sugerează că au fost ținute într-un container dintr-un material perisabil – poate o husă din piele sau un săculeț din fibre vegetale, scrie Live Science.
O amprentă personală din Paleolitic
Specialiștii cred că acest mic tezaur a fost chiar „trusa de teren” a unui individ preistoric, folosită în expedițiile de vânătoare sau în călătoriile de migrație. Sexul persoanei este necunoscut, dar ce știm este că, la un moment dat, uneltele au fost pierdute sau lăsate intenționat într-o tabără.
„Este foarte rar să surprindem, în arheologie, un episod din viața unui singur om din Paleolitic”, explică Dominik Chlachula, cercetător la Institutul de Arheologie al Academiei Cehe de Științe. În general, urmele de scurtă durată – tabere, drumuri de migrație – dispar fără să lase aproape nicio urmă. Acest context e ceea ce face ca descoperirea să fie cu adevărat specială.
Cum era folosită „trusa”
Analiza urmelor de uzură arată că uneltele aveau multiple întrebuințări: unele ar fi putut fi vârfuri de proiectile, dar majoritatea au fost folosite pentru tăiere, răzuire sau perforare. Cu ele se putea tranșa vânatul, prelucra pieile și lemnul sau chiar întreține armele.
„Putem spune că grupul de unelte era asociat cu sarcini de vânătoare, tranșarea inițială a vânatului și probabil întreținerea armelor ori valorificarea resurselor vegetale”, scriu autorii studiului publicat în Journal of Paleolithic Archaeology.
Contextul descoperirii
Uneltele provin din stratul arheologic datat între 30.250 și 29.550 de ani în urmă, ceea ce indică o perioadă relativ scurtă de ocupare a sitului Milovice IV. Zona era folosită de comunități paleolitice pentru tabere, producția de unelte și tranșarea animalelor. Dacă uneltele ar fi fost găsite separat, ar fi părut simple fragmente comune. Descoperite împreună, însă, spun o poveste.
Aceste comunități făceau parte din cultura Gravettiană, prezentă în Europa între 33.000 și 22.000 de ani în urmă. Gravettienii erau vânători de mamut, trăiau alături de câini și, cel mai probabil, foloseau aruncătoare de sulițe și arcuri. „Economia lor se baza pe vânătoare și cules, dar aveau deja un comportament cultural, tehnologic și social complex, cu conexiuni pe distanțe lungi”, subliniază Chlachula.
O privire rară în viața de zi cu zi
Descoperirea nu schimbă doar cifrele seci ale arheologiei, ci ne aduce mai aproape de un om concret dintr-o lume foarte îndepărtată.
Un om care, acum 30.000 de ani, și-a purtat trusa cu unelte prin păduri și câmpii, și care – fie din neatenție, fie din alegere – a lăsat-o acolo unde arheologii au găsit-o după milenii.
Ştiri video recomandate
