Nu există nicio altă controversă precum cea legată de piramida antică descoperită în Grecia. Istoria Greciei antice generează adesea dezbateri semnificative – este suficient să ne gândim la numeroasele puncte de vedere diferite existente despre Piramida de la Hellinikon, relatează Greek Reporter.
Construiau grecii piramide înaintea puternicilor egipteni? Și de ce este o astfel de direcție de cercetare considerată validă de unii și nefondată de alții? Este timpul să dezvăluim un „secret“ sau un „mister“ care nu este împărtășit prea des.
Problema cu povestea piramidei de la Hellinikon este că savanţii Greciei antice au contestat perioada și scopul pentru care aceasta a fost realizată. Nu există un acord că Hellinikon este o piramidă și, totuși, admiratorii sitului arheologic continuă să facă speculații entuziaste. Piramida de la Hellinikon se află lângă Kefalari, un sat de pe peninsula Peloponez, Grecia. Unii arheologi consideră că ruinele sale, precum și cele ale altor piramide din apropiere, datează de acum mai bine de cinci mii de ani, potrivit sursei citate.
› Vezi galeria foto ‹
Nevoia pentru piramidă: controversa privind periodizarea și scopul
Cei care îmbrățișează șovinismul național și teoriile conspirației, în detrimentul analizei critice și al schimbului de idei, umplu adesea internetul cu mai multă agitație decât clarificări. Astfel de oameni par să simtă o nevoie arzătoare ca Hellinikon să fie o piramidă. Totuși, gânditorii raționali pot învăța ceva din toate acestea. Provocarea este: ce vor decide oamenii obișnuiți care manifestă interes pentru Grecia antică?
Este crucial să ne amintim că faptele lumii antice sunt un lucru, iar receptarea lor este altceva. Acest lucru se întâmplă, întrucât au trecut sute și mii de ani de când evenimentele din Antichitate erau vii și se desfășurau în realitate.
Colectarea faptelor despre antici și interpretările acestora nu servește doar la umplerea manualelor de istorie și a muzeelor. Ea transmite semnificații pentru identitățile, culturile și politicile contemporane. Receptarea clasică a grecilor antici caută să valideze autoritatea sau să stabilească și să submineze autenticitatea în prezent. În mod similar, arheologia și istoria luptă, de asemenea, pentru semnificație în prezent.
Există mari mistere legate de Piramida de la Hellinikon?
Există mari mistere asociate cu „piramida“ greacă antică numită Hellinikon? Este acest lucru rezultatul lipsei de claritate în jurul funcției istorice pe care ruinele au îndeplinit-o în Antichitate și al datării lor arheologice? Sau este acest puzzle rezultatul unei controverse mai contemporane?
Când publicul din întreaga lume se gândește la Grecia antică, piramidele nu sunt adesea ceea ce îi vine în minte. Acest lucru se datorează, parţial, faptului că ele sunt asociate cu cele din Egiptul Antic, care rămân extrem de impresionante. Apoi, multe societăți antice din întreaga lume au construit, de asemenea, un anumit tip de piramidă, inclusiv în China, Mexic, Peru, Cambodgia și chiar în rândul populațiilor indigene din interiorul granițelor actuale ale SUA.
Controverse privind datarea Piramidei de la Hellinikon
Jurnaliştii de la Greek Reporter au mai notat că un alt punct de dispută este data construcției Hellinikonului, o teorie plasând-o în secolul al IV-lea î.Hr.
În 1991, profesorul de fizică Ioannis Lirintzis și arheologul Adamantios Sampson, împreună cu echipa lor, au realizat o nouă metodă de analiză numită „datare prin termoluminescență (TL)“. Specialitatea lui Liritzis este aplicarea științelor naturale în arheologie și patrimoniul cultural. Rezultatele studiului lor au contrazis ceea ce se credea anterior, plasând construcția piramidei în jurul anului 3.000 î.Hr.
Mary Lefkowitz, reputată profesoară de studii clasice, a contestat concluziile cercetării realizate de Liritzis și Sampson. Ea a susținut că blocurile de piatră folosite la construcția Piramidei de la Hellinikon ar fi putut proveni din clădiri ale unei epoci anterioare și că cercetările efectuate în 1930, şi confirmate în 1980 de arheologul Helena Fracchia, fuseseră ignorate.
În plus, Mary Lefkowitz a avansat ipoteza că echipa lui Liritzis și Sampson a abordat cercetarea având deja în minte o anumită interpretare a istoriei și că a dorit doar să demonstreze că are dreptate. Ca răspuns, Ioannis Lirintzis și colaboratorii săi au afirmat că Mary Lefkowitz pur și simplu nu a înțeles fundamentul științific al metodelor lor de datare.
Declarația Ministerului Culturii: Hellinikonul este (nu este) o piramidă?
Ministerul Culturii din Grecia a simțit nevoia să facă o declarație în 2017 cu privire la confuzia creată de Lirtzis și Sampson – dacă nu în rândul specialiștilor, cel puțin în rândul publicului larg interesat de cercetările lor. În mod surprinzător, sub titlul „Piramida de la Hellinikon“, instituția a pus la îndoială faptul că ar fi vorba, într-adevăr, despre o piramidă.
Declarația oficială a fost următoarea: „La marginea sud-estică a câmpiei Argolidei, în apropierea izvoarelor râului Erasinos (în zilele noastre, «Kephalari») și pe drumul principal… se află în prezent o mică fortificație cunoscută drept «Piramida» de la Hellenikon“.
După cum se poate vedea, reprezentanţii Ministerul Culturii din Grecia au simțit în mod evident nevoia de a pune „piramida“ între ghilimele și au continuat să facă acest lucru pe tot parcursul comunicatului.
„Potrivit dovezilor provenite din săpături și caracteristicilor tipice ale structurii, care datează de la sfârșitul secolului al IV-lea î.Hr. și nu din perioada preistorică, așa cum unii oameni de știință au încercat recent să demonstreze… (...).
În perioada târzie a Antichității, «Piramida» era considerată un monument funerar, un «polyandreion». În zilele noastre, nu există nicio îndoială că a fost un fort de tipul micilor puncte fortificate care controlau drumurile principale și care sunt cunoscute din alte regiuni ale Argolidei“, s-a mai transmis în comunicatul instituţiei.
Ministerul elen al Culturii, în esență, încerca să insiste că nu este o piramidă. În schimb, se referă pur și simplu la aceasta fie ca la o fortificație, fie ca la un monument. Mai interesantă, totuși, este afirmația lor că datarea construcţiei din Hellenikon în perioada preistorică era improbabilă.
„Acest monument impresionant este construit în întregime din calcarul gri al districtului, cu blocuri mari dispuse într-un sistem trapezoidal și parțial poligonal“, au mai transmis în comunicat.
Declarația Ministerului din 2017 a continuat: „Săpăturile monumentului, a cărui structură din piatră a rămas stabilă timp de 2.400 de ani, au fost întreprinse de Wiegand în 1901, dar mai ales de Lord în 1938. Ambii au publicat rezultatele săpăturilor lor în anumite monografii“. Cu alte cuvinte, iată alți cercetători ale căror constatări au fost neglijate.
Ruine ale unor piramide grecești antice în mai multe locuri din Grecia
Diferitele „piramide“ antice care există în Grecia sunt Ligourio în Epidaurus, Kambia în Nea Epidaurus, Amfio în apropiere de Teba, Sikyon în Corintia, Dalamanara în Epidaurus, Viglafia în Neapoli și Piramida Hellenikon din Hellenikon.
În timp ce piramida greacă antică Hellinikon este considerată cea mai bine conservată piramidă, Kambia este, de asemenea, bine conservată într-o anumită măsură. În prezent, există doar fundațiile piramidelor de la Ligourio și Viglafia și chiar mai puține fragmente ale structurilor de la Sikyon și Dalamanara.
Pe lângă aceste structuri, mai există două construcții aparte, denumite clădiri asemănătoare piramidelor. Prima este Piramida de Piatră care formează vârful Muntelui Taygetus, o formațiune naturală. Cu toate acestea, vârful în formă de piramidă al Muntelui Taygetus, din Peloponez, a provocat, de asemenea, controverse cu privire la faptul dacă acesta s-a format sau nu în mod natural.
