Bali, celebra destinație tropicală a Indoneziei, a cucerit de-a lungul anilor milioane de turiști din întreaga lume. Însă tot mai mulți dintre ei pleacă dezamăgiți, scrie BBC. Traficul sufocant, dezvoltarea haotică, comportamentul iresponsabil al turiștilor și presiunea uriașă a turismului de masă transformă visul tropical într-o realitate tot mai departe de imaginea perfectă din broșurile de vacanță și postările de pe Instagram.
Printre aceștia și Zoe Rae. „De când am aterizat în Bali, ceva pur și simplu nu s-a simțit bine”, a mărturisit ea într-un videoclip publicat pe YouTube în iulie, filmat în camera de hotel. „Am venit în Bali cu așteptări mari, pentru că pe rețelele sociale am văzut doar oameni care se bucură de o vacanță minunată”, a adăugat Rae.
„Dacă ai face o fotografie într-o cafenea și ai da zoom în afară, ai vedea realitatea”, a spus ea, fără a detalia însă ce a observat și refuzând să răspundă întrebărilor BBC. Ceea ce a trăit a fost suficient pentru a o face să își rezerve pe loc un zbor spre Dubai, unde și-a continuat aniversarea de căsătorie.
„Așteptări vs. realitate”
Explicațiile nu sunt greu de găsit. Postările de pe rețelele sociale despre „așteptări vs. realitate” în Bali sunt peste tot.
Cineva poate savura cina la apus într-un restaurant pe plajă, dar trebuie să coboare mai întâi pe niște scări instabile pline de gunoaie. Fotografiile în bikini în fața unei cascade ascund cozi uriașe de turiști care își așteaptă rândul pe pietre alunecoase. Smoothie-urile servite în aer liber cu paie din bambus sunt adesea însoțite de fumul motoarelor blocate în trafic.
În fiecare an, milioane de vizitatori vin în Bali în căutarea paradisului spiritual promis de celebra carte și film Eat, Pray, Love. În schimb, sunt întâmpinați de aglomerație, trafic sufocant și zgomotul șantierelor, tot mai numeroase pe fondul exploziei turismului de după pandemie.
Tensiunile legate de presiunea asupra insulei s-au manifestat până acum prin nemulțumiri și comentarii ironice, însă luna aceasta lucrurile au luat o turnură tragică. Peste o duzină de oameni și-au pierdut viața în urma unor inundații, agravate de proasta gestionare a deșeurilor și de urbanizarea necontrolată.
Autoritățile locale au anunțat că vor limita noile proiecte de construcții, dar mulți consideră aceste măsuri prea puține și prea târzii.
De la „ultimul paradis” la un record de peste 7 milioane de turiști în 2025
Occidentalii au început să vină în Bali încă din prima jumătate a secolului XX, când insula era considerată un colț exotic, cu temple hinduse și câmpuri de orez. Spiritualitatea și respectul profund pentru natură au rămas valori centrale: maimuțele, vacile și păsările au semnificații sacre, copacii seculari sunt considerați locuințe ale spiritelor, iar vulcanul Mount Batur este văzut ca fiind protejat de o zeiță.
„Bali a fost unul dintre primele locuri despre care s-a vorbit ca despre un tărâm al frumuseții, culturii și utopiei”, spune Gisela Williams, jurnalist de călătorii din Berlin, care vizitează insula încă din anii ’90. „Cultura hindusă balineză a fost cea care a creat acest mit.”
În ultimul deceniu, turismul a explodat: de la 3,8 milioane de vizitatori în 2014, la 6,3 milioane anul trecut. Iar 2025 se anunță un an record, cu peste șapte milioane de turiști străini.
Astăzi, Bali nu mai este cunoscut doar pentru tradițiile sale unice. Alcoolul a devenit accesibil, hainele sumare sunt acceptate mai mult decât în restul Indoneziei, iar turiștii caută în special hoteluri luxoase, vile și spa-uri.
„Mulți occidentali profită de accesibilitatea unui stil de viață de lux”, spune Williams. „De când rețelele sociale au preluat controlul, locurile sunt înțelese într-un mod superficial. Vezi o poză și te duci acolo.”
„Instagram nu spune toată povestea”
Dezamăgirea lui Zoe Rae scoate la iveală imaginea idealizată pe care mulți turiști o au despre Bali. Într-un răspuns la postarea ei, Hollie Marie, o creatoare de conținut britanică stabilită pe insulă, a avertizat pe TikTok că „dacă te uiți doar pe Instagram, vei avea o percepție distorsionată despre realitatea insulei”.
„Problema cu Bali este că oamenii vin aici și stau doar în anumite zone pentru că vor cafenele drăguțe și locuri instagramabile. Și ratează faptul că Bali este o insulă cu o cultură extrem de bogată”, a explicat ea pentru BBC.
Cei care trăiesc aici sau explorează dincolo de traseele obișnuite spun că frumusețea naturală a insulei este încă vie – de la excursiile pentru observarea delfinilor și scufundările spectaculoase, la peisajele verzi din nordul liniștit. „Insula este mult mai mult decât locurile de petrecere unde merg turiștii”, spune Canny Claudya, care s-a mutat în Bali din capitala Jakarta. „Dacă simți că e prea aglomerată, pur și simplu nu ești în locurile potrivite.”
Totuși, localnicii recunosc că insula s-a schimbat sub presiunea turismului. Iar când aud turiști plângându-se că Bali nu mai este paradisul visat, mulți subliniază ironia acestor afirmații.
„Când turiștii spun că sunt dezamăgiți pentru că e prea aglomerat, uită că și ei fac parte din mulțime”, spune I Made Vikannanda, un cercetător balinez care militează pentru protejarea naturii și comunității locale. „E ca atunci când ești blocat în trafic și te plângi de mașini – dar și tu ești în trafic.”
Ni Kadek Sintya, 22 de ani, își amintește vremurile când mergea cu scuterul pe drumurile liniștite din Canggu și lua pauze de prânz printre lanurile de orez. Cinci ani mai târziu, Canggu are unul dintre cele mai grave ambuteiaje de pe insulă. Drumul spre locul ei de muncă la un resort de wellness este acum flancat de vile și cafenele, iar claxoanele sunt nelipsite.
„Nici măcar nu m-aș mai opri acolo, darămite să mă odihnesc”, spune ea. „De fiecare dată când trec pe lângă locul unde obișnuiam să stau, simt o tristețe profundă. Simt că Bali este erodată zi de zi.”
Pe măsură ce turismul crește, hotelurile, cafenelele și barurile s-au extins din sudul aglomerat al insulei spre alte zone. Canggu, o fostă așezare de pescari, a devenit noul punct de atracție pentru surferii din întreaga lume, urmând exemplul altor cartiere precum Uluwatu și Seminyak – odinioară sate liniștite, acum transformate de valul de turiști în căutare de „comori ascunse”.
Această migrare a adus cu ea cafenele moderne, săli de sport și spații de co-working de-a lungul drumurilor rurale înguste. Pererenan, mai la nord, este promovat acum drept o alternativă mai liniștită la Canggu, iar în pădurile din Ubud, resorturile se prezintă ca sanctuare pentru cei care vor să fugă de agitația sudului.
Mai mult, „oamenii tratează Bali ca pe un teren de joacă”, adaugă ea. În fiecare lună apar știri despre turiști care se accidentează grav conducând scutere în stare de ebrietate sau fără cască, sunt deportați pentru că s-au dezbrăcat în locuri sacre sau se implică în bătăi.
Tensiunile sunt alimentate și de miile de ruși și ucraineni care s-au stabilit în Bali fugind de război. Șeful Agenției Naționale Antidrog a Indoneziei a avertizat recent că unii dintre aceștia sunt implicați în infracțiuni.
Încercări de schimbare
Nemulțumirea localnicilor este în creștere, iar pe rețelele sociale apar tot mai des campanii care critică comportamentele nepotrivite ale turiștilor – chiar dacă ospitalitatea balineză rămâne renumită.
„Mulți turiști cred că pentru că ei cheltuiesc bani aici, noi ar trebui să acceptăm orice comportament”, spune Sintya, care, la fel ca mulți din generația ei, depinde de stabilitatea oferită de turism. „Uneori mă simt prinsă în capcană, pentru că trăim din turism. Dacă se oprește turismul, cu ce vom trăi?”
În ciuda „creșterii necontrolate”, Vikannanda crede că „dezvoltarea Bali și armonia cu natura pot fi încă menținute”. „Sunt optimist, mai ales datorită implicării tinerilor.”
Numeroase inițiative locale promovează dezvoltarea sustenabilă, de la programe de educare privind gestionarea deșeurilor, la campanii de curățare a plajelor. Autoritățile, criticate până acum pentru lipsa de reglementare, fac și ele eforturi: la începutul acestui an, Bali a interzis materialele plastice de unică folosință și a emis ghiduri de comportament pentru vizitatori, pentru ca turismul „să rămână respectuos, sustenabil și în armonie cu valorile locale”.
Poliția a fost mobilizată în zonele populare pentru a se asigura că turiștii respectă regulile.
„Guvernul indonezian a înțeles că Bali este și un bun natural, nu doar o piață turistică de exploatat”, spune Maria Shollenbarger, editor de turism la Financial Times – How To Spend It. „Bali este, într-un fel, un studiu de caz pentru turismul excesiv.” „Dar indiferent unde călătorești în lume, este important ca tu, ca turist, să îți asumi responsabilitatea de a interacționa în mod responsabil cu destinația”, conchide ea.