Plajele spectaculoase, orașele albe și ritmul relaxat de viață fac din insulele mediteraneene ale Spaniei destinații de vis. Fie că vorbim de Majorca, Menorca, Ibiza sau Formentera, milioane de turiști vin anual să se bucure de soare, să exploreze străduțele pitorești și, pentru unii, să se distreze până dimineața. La sud de acestea există însă o insulă mai puțin cunoscută, care păstrează farmecul Mediteranei fără să fie afectată de turismul de masă: Nueva Tabarca, o mică insulă aflată lângă Alicante.
Cu doar 1.800 de metri lungime și 400 de metri lățime, Tabarca este cea mai mică insulă locuită permanent din Spania, cu aproximativ 50 de rezidenți. În ciuda dimensiunilor reduse, insula se remarcă prin frumusețea naturală și patrimoniul său cultural bogat, ferit de construcțiile excesive care au schimbat multe zone de pe Costa Blanca, scrie CNN.
Istoria insulei
Numele „Nueva Tabarca” amintește de originile sale istorice. În secolul al XVI-lea, insula Tabarka de pe coasta Tunisiei era faimoasă pentru recoltarea coralului roșu. Familia genoveză Lomellini a obținut dreptul de exploatare, iar până în secolul al XVIII-lea așezarea avea în jur de 2.000 de locuitori, majoritatea de origine italiană.
În 1741, forțele Bey-ului din Tunis au cucerit insula, au luat prizonieri mulți locuitori, iar supraviețuitorii au primit adăpost în Spania. Aceștia s-au stabilit pe o mică insulă numită pe atunci Illa Plana, rebotezată ulterior Nueva Tabarca. Străzile drepte, piața centrală și zidurile de apărare, construite pentru protecția împotriva piraților, sunt încă vizibile astăzi.
O parte dintre tabarkieni s-au stabilit și în Sardinia, la Carloforte și Calasetta, unde descendenții lor păstrează dialectul „Tabarchino” și tradițiile culturale. În 2024, cele trei comunități tabarchine s-au reunit la Pegli, lângă Genova, pentru a păstra legătura cu rădăcinile lor.
Nueva Tabarca, o mică insulă aflată lângă Alicante. Foto: CNN Newssource
Insula turiștilor de o zi - și a pisicilor
În 1986, Tabarca a devenit prima rezervație marină din Spania. Două treimi din insulă sunt încă sălbatice, iar apele din jur adăpostesc numeroase specii marine. Restul insulei s-a adaptat treptat la turism, multe case tradiționale fiind transformate în pensiuni sau locuințe pentru vizitatori.
Majoritatea turiștilor sunt vizitatori de o zi, iar în timpul iernii insula poate părea pustie. Pisicile de pe insulă sunt chiar mai numeroase decât oamenii: un studiu din 2023 arată că există aproape dublu mai multe pisici decât locuitori. În sezonul de vârf, însă, pot ajunge până la 10.000 de vizitatori într-o singură zi.
Localnicii se plâng că, odată cu plecarea turiștilor, serviciile publice devin limitate, mai ales transportul cu feribotul între noiembrie și martie.
Carmen Martí, președinta Asociației Locuitorilor, spune că mulți rezidenți în vârstă s-au mutat pe continent din cauza dificultăților de acces la îngrijire medicală.
Asociația luptă pentru beneficii similare cu cele ale altor insule spaniole, inclusiv transport public garantat și reduceri la traversarea către continent. Se discută și introducerea unui sistem electronic de bilete, care ar ajuta autoritățile să planifice infrastructura și serviciile publice în funcție de numărul real de vizitatori.
Între turism și conservare
Insula încearcă să păstreze arhitectura tradițională și patrimoniul istoric, în timp ce se adaptează la turism. În 2025, Alicante a adoptat legislație pentru protejarea clădirilor de valoare și pentru conservarea fortului insulei, o construcție unică care a găzduit cândva o mică garnizoană militară.
Fortul, înconjurat de teren pustiu, far și cimitir, domină peisajul, iar în depărtare se zăresc zgârie-norii din Alicante. Este un memento că Tabarca rămâne o insulă construită pe scară umană, un loc tot mai rar în Mediterana.
Ştiri video recomandate
