Napoli, oraș al istoriei și al tradițiilor vibrante, riscă să își piardă spiritul sub presiunea turismului de masă. Străzile centrale au devenit un „mall în aer liber”, locuitorii sunt evacuați pentru a face loc B&B-urilor, iar autenticitatea pe care o caută vizitatorii se transformă treptat într-un spectacol inventat pentru influenceri, scrie Politico.
Via dei Tribunali, una dintre cele mai aglomerate străzi din Napoli, este plină de restaurante și magazine. Într-o alee laterală se află statuia de bronz simbol al orașului. În sezonul turistic, coada de turiști care vin să frece nasul statuii, pentru noroc, se poate întinde pe jumătate de kilometru. Dar localnicii știu că așa-zisa tradiție este falsă. Statuia a fost ridicată abia în anii 2010 și mult timp a fost ignorată de napolitani. Abia după ce influencerii au inventat o poveste, turiștii au transformat gestul într-un ritual obligatoriu. Rezultatul: o tradiție „locală” fără localnici – un exemplu clar al efectelor supraturismului asupra orașelor italiene.
› Vezi galeria foto ‹
„Centrul istoric al orașului e mort”, spune sociologul Francesco Calicchia, activist din cartierul muncitoresc Sanità. „Nu mai sunt napolitani, nu mai e viață reală. Totul a devenit un parc de distracții, un mall în aer liber.”
Locuințele, principalul sacrificiu al turismului
Una dintre cele mai dramatice consecințe este criza locuințelor. „În Napoli, la fel ca în alte orașe italiene, numărul închirierilor pe termen scurt a explodat”, explică Chiara Capretti, consilier municipal și membră a asociației Resta Abitante, care apără dreptul la locuire.
În unele cartiere muncitorești există câte un B&B la fiecare trei locuințe. „Dacă s-ar fi întâmplat în cartiere mai bogate, poate că oamenii ar fi suportat chirii mai mari. Dar în zonele sărace, impactul este mult mai dur: cartierele rămân sărace, dar devin și turistice”, spune urbanistul Ivan Avella.
Rezidenții sunt tot mai des evacuați. Ghidul turistic Giuseppe Giglio povestește cum a fost dat afară după ce proprietarul său a decis să transforme apartamentul într-un B&B, profitând de fonduri de stat. „Nici nu-mi expiraseră cele trei luni de preaviz, că muncitorii deja scoteau țevile de gaz din camera de alături. Am pierdut totul și am dormit o vreme la prieteni, cu pisica după mine”, spune el.
Blocul său a fost transformat rapid: mai multe apartamente locuite de generații întregi au devenit pensiuni pentru turiști sau locuințe pentru studenți.
„Locuitorii pe termen lung sunt împinși afară, unul câte unul”, rezumă Giglio.
Povestea se repetă în tot centrul vechi. „Am auzit despre o bătrână napolitană care nu putea ajunge acasă de mulțimea de turiști. Un vizitator i-a spus că ea e cea care locuiește în locul greșit”, povestește Gaia Portolano, angajată la un punct de informare turistică.
În același timp, datele arată că aproape două treimi dintre gazdele Airbnb din Napoli dețin mai multe proprietăți, iar primii cinci controlau în 2023 circa 500 de anunțuri. „Asta arată că nu vorbim despre mici proprietari locali, ci despre companii sau investitori din Roma și Milano”, spune Avella. „Banii nu rămân aici, pleacă spre nord sau în străinătate.”
Calicchia dă exemplul unei clădiri istorice din Piazza Rione Sanità, pe care compania de cafea Lavazza din Torino a pictat un mural cu slang napolitan și un cod QR către site-ul firmei. „Napoli a devenit un supermarket în aer liber pentru corporațiile din nord.”
Politica națională, un obstacol
Unele orașe italiene au încercat să reglementeze fenomenul Airbnb, dar autoritățile locale spun că fără sprijinul guvernului național nu pot face mare lucru. Mai mult, criticii acuză că executivul condus de Giorgia Meloni a înrăutățit situația, promovând legi care simplifică schimbarea destinației locuințelor.
În Toscana, guvernul central a blocat o lege regională ce permitea limitarea închirierilor pe termen scurt, invocând „încălcarea libertății economice”.
„Avem nevoie de o lege națională care să impună limite clare”, spune Gennaro Acampora, liderul Partidului Democrat din Consiliul Local Napoli.
„Centrul a devenit o friteuză în aer liber”, spun activiștii. Vizitatorii vin pentru autenticitatea orașului: viața de stradă, mâncarea, oamenii. Dar odată cu explozia turismului, tocmai autenticitatea se erodează. Restaurantele și tarabele s-au înmulțit, înlocuind librării sau spații culturale. În Piazza Dante, celebra librărie Pironti, unde generații de elevi își cumpărau manualele, a fost înlocuită de o tavernă.
Problemele de gestionare a deșeurilor s-au amplificat: ambalaje de unică folosință lăsate de turiști inundă străzile. „Mirosul constant de prăjeli a devenit sufocant”, se plânge Capretti.
Orașul care își pierde sufletul
Schimbările afectează și aspectul social: oamenii fără adăpost sunt împinși în afara centrului, băncile din piețe au fost înlocuite sau eliminate pentru a nu „strica” experiența turiștilor, toaletele publice au dispărut.
„Totul e gândit pentru consum. Nu există loc pentru cei care doar trăiesc aici”, explică profesorul de arhitectură Adolfo Baratta.
Chiar și bisericile își pierd comunitățile de enoriași, devenind mai degrabă atracții turistice decât spații de rugăciune. „Locurile de cult se transformă în furnizori de servicii sociale, nu mai sunt comunități religioase”, explică profesorul Domenico Bilotti.
Paradoxal, chiar turiștii încep să se plângă de prea multe restaurante și de viața comercială dezechilibrată.
„Turismul nu va rămâne la aceste cote pentru totdeauna”, avertizează Calicchia. „Fără un plan politic, totul e un joc riscant.”
El povestește cazul unei vecine, fostă femeie de serviciu, care și-a deschis câteva B&B-uri și a reușit să iasă din sărăcie. Dar odată cu scăderea recentă a numărului de vizitatori, a fost nevoită să le închidă. „Acum lucrează la un restaurant – dar și acela va închide, pentru că depinde tot de turism. Fără plan B, totul se prăbușește.”
Ştiri video recomandate
