Unul dintre cei mai faimoși istorici britanici, un ateu devenit agnostic, care a respins religia în care s-a născut, spune astăzi că este creștin și valorile seculare occidentale sunt, la rădăcinile lor, valori creștine. Convertirea lui Tom Holland a început în orașul Sinjar, în nordul Irakului, unde violențele făcute de ISIS asupra comunității de acolo l-au marcat profund. Ulterior, o experiență „supranaturală” i-a cimentat credința în Dumnezeul creștin, relatează CNN.
Era iulie 2016, când lui Tom Holland i s-a făcut rău în fața camerelor de filmat. A rămas fără aer și a simțit o durere puternică în corp, care aproape l-a îngenunchiat. „Oh, o să-mi fie rău”, a spus el, stând într-un oraș pustiu, cu locuințe pulverizate și mormane de moloz. „Trebuie să mă așez.”
Se afla în orașul Sinjar, în nordul Irakului. Sosise acolo împreună cu o echipă de filmare de la BBC, la aproximativ trei luni după ce ISIS, gruparea jihadistă criminală, încercase fără succes să recucerească orașul, după ce masacrase membri ai Yazidi, o veche minoritate religioasă și etnică din Irak.
Holland știa câte ceva despre istoria antică. Este un istoric britanic premiat, care a scris cărți populare despre lideri spartani și romani nemiloși, pe care îi numea „prădătorii de vârf” ai lumii greco-romane. Ei trăiau după dictonul atenian: cei puternici fac ceea ce pot, iar cei slabi suferă ceea ce trebuie.
ISIS a aplicat această logică la Sinjar. Au executat sute, unii spun mii, de bărbați și au vândut femeile în sclavie sexuală. Au profanat biserici și au spânzurat unele dintre victime pe cruci. Duhoarea morții din Sinjar era atât de copleșitoare încât Holland a trebuit să se oprească din vorbit în fața camerei.
În timp ce făcea o pauză ca să se reculeagă, camera s-a oprit asupra unei imagini tulburătoare: o cruce de lemn, așezată precar deasupra ruinelor unei biserici distruse, care încă domina orizontul orașului Sinjar.
Dar camera nu putea surprinde cum acea cruce avea să-i schimbe viața lui Holland. Era un ateu devenit agnostic, care respinsese credința creștină în care fusese crescut. Nu acorda prea multă importanță Bibliei sau poveștilor despre miracole.
Când a ajuns în Sinjar, scria o carte despre creștinism, dar din perspectiva obiectivă a unui istoric. Totuși, pe parcurs, cercetarea crucificării lui Iisus l-a transformat, împreună cu o posibilă întâlnire cu supranaturalul.
Un lanț improbabil de evenimente l-a forțat să-și pună o întrebare crucială: dacă m-am înșelat în privința creștinismului?
Cum a devenit Tom Holland evanghelistul preferat al americanilor
„A trăi într-o țară occidentală înseamnă a trăi într-o societate încă profund impregnată de concepte și presupuneri creștine”, a scris el. „Acest lucru este la fel de valabil pentru evrei sau musulmani, cât și pentru catolici sau protestanți. La două mii de ani de la nașterea lui Hristos, nu este nevoie să crezi că a înviat din morți pentru a fi marcat de influența puternică, de fapt inevitabilă, a creștinismului.”
Cea mai revoluționară idee pe care creștinismul a adus-o în Occident este reflectată în simbolul său central: crucea, scrie Holland. Pentru romani, moartea pe cruce era cea mai chinuitoare și umilitoare formă de execuție imaginabilă, rezervată sclavilor, criminalilor și rebelilor politici. Dar primii creștini au transformat crucea în „cel mai recunoscut simbol global al unui zeu care a existat vreodată”, folosind-o pentru a afirma că Dumnezeu se identifică cu cei slabi și lipsiți de putere, nu cu cei puternici.
Holland a spus ulterior că nu a înțeles pe deplin cum au inversat creștinii semnificația crucii până când a ajuns la Sinjar. ISIS i-a amintit de romanii despre care scrisese în cărți precum „Rubicon: The Last Years of the Roman Republic”. Romanii venerau puterea și dominația. Îl admirau, de exemplu, pe Iulius Caesar, care a înrobit un milion de oameni și a ucis încă un milion în timpul cuceririi Galiei.
„Faptul că mă aflam într-un loc unde oamenii fuseseră crucificați exact din aceleași motive pentru care romanii crucificau, pentru a intimida, ca o demonstrație de putere, a deschis pentru mine un abis existențial”, a declarat Holland într-un interviu recent pentru CNN. „Acesta era un loc ocupat de oameni care vedeau lumea așa cum o vedeau romanii.”
Opinii controversate
Tom Holland, în vârstă de 58 de ani, este un bărbat elegant, cu un simț al umorului autoironic. Este o celebritate în Regatul Unit, unde este co-prezentator al unui podcast popular, „The Rest is History”, alături de Dominic Sandbrook.
Holland, un pasionat de cricket, locuiește în Londra împreună cu soția sa, Sadie, și cele două fiice ale lor. Programul său este foarte încărcat: a scris și piese de teatru, a adaptat clasici greci pentru BBC și a realizat mai multe documentare.
În anumite cercuri, Holland este văzut ca un C. S. Lewis al zilelor noastre, celebrul autor britanic a cărui apărare a creștinismului l-a făcut popular în rândul publicului american. A dezbătut cu atei, umaniști și sceptici proeminenți. Aceste dezbateri devin adesea clipuri pe YouTube și articole cu titluri precum: „Tom Holland îi provoacă pe umaniștii seculari. Și câștigă.”
Unul dintre acești umaniști spune că ideea lui Holland, respectiv că moralitatea occidentală se bazează pe creștinism, nu este doar greșită, ci și periculoasă. Oamenii pot duce vieți etice fără credința în Dumnezeu sau în supranatural, a afirmat Fish Stark, director executiv al American Humanist Association.
„Ideea că ar trebui să ne iubim aproapele și să tratăm pe toată lumea cu demnitate, creștinismul nu a avut niciodată monopol asupra acestor idei”, a spus Stark. „Aceste concepte există în fiecare tradiție religioasă și au existat, de asemenea, în fiecare tradiție nereligioasă.”
Stark a invocat cercetări științifice care arată că oamenii se nasc cu tendințe instinctive de a-i proteja și de a avea grijă de ceilalți. În cărți precum „Survival of the Friendliest”, cercetătorii susțin că oamenii sunt „programați” biologic să coopereze.
„Lucrăm zilnic cu persoane care sunt concediate sau își pierd custodia copiilor pentru că unii oameni din America cred că, dacă nu ești creștin, ești o persoană rea”, a spus Stark.
Perspectiva lui Holland asupra creștinismului l-a făcut o figură admirată în rândul evanghelicilor din Statele Unite ale Americii.
Reverendul Albert Mohler Jr., președintele Southern Baptist Theological Seminary din Kentucky, a spus că premisa lui Holland despre influența omniprezentă a creștinismului asupra civilizației occidentale este „destul de greu de contestat”.
Mohler, autorul cărții „The Gathering Storm”, a indicat limbajul creștin care apare frecvent chiar și în ceremoniile de căsătorie seculare.
„Punctul de vedere al lui Tom Holland este pur și simplu foarte corect. Există impulsuri creștine de bază, chiar și un limbaj creștin explicit, care apare în locuri pe care occidentalii moderni le consideră seculare”, a declarat Mohler pentru CNN, făcând referire la dezbaterile politice privind identitatea de gen. „Aceste locuri nu sunt nici pe departe atât de seculare pe cât credeți.”
A fost vindecat de Fecioara Maria?
Experiența de viață a lui Tom Holland îl ajută să se identifice cu scepticii religioși. A fost unul dintre ei o mare parte din viață. S-a născut în Oxford și a crescut într-un sat din apropierea Salisbury, nu departe de Stonehenge. A fost crescut de o mamă creștină devotată și a fost confirmat într-o biserică anglicană.
Prima sa criză de credință a început cu un dinozaur. Când avea aproximativ șapte ani, a participat la o lecție de școală duminicală și a deschis o Biblie pentru copii. Prima pagină conținea o ilustrație cu un brahiozaur care împărțea Grădina Edenului cu Adam și Eva. Dinozaurii non-aviari au dispărut cu aproximativ 65 de milioane de ani înainte de apariția oamenilor. Micul Tom și-a provocat profesorii.
„Știam că niciun om nu văzuse vreodată un brahiozaur”, a spus Holland pentru CNN. „Așa că i-am întrebat ce se întâmplă aici, iar răspunsul era evident peste nivelul lor. Nu voiau să intre într-o discuție despre cum se încadrează dinozaurii în Cartea Genezei.”
Holland a devenit ateu în adolescență, înainte de a ajunge la ceea ce el numea un „agnosticism difuz”. Când a început să scrie romane despre greci și romani, poveștile biblice cu care crescuse i se păreau și mai fade. Spunea că îl atrăgea „glamourul de star rock” al războinicilor spartani care au rezistat la Bătălia de la Termopile și al legionarilor romani care au trecut râul Rubicon.
Totuși, în același timp, alte experiențe din viața lui au plantat semințe ale credinței care aveau să încolțească mai târziu. A fost bunătatea și credința mamei sale și a nașei sale devotate, „mătușa Deb”, sau preotul din copilărie care nu îi vorbea de sus în predici și îi împrumuta cărți care îi hrăneau pasiunea pentru istorie.
Până când a ajuns în Sinjar, deja începea să-și pună la îndoială presupunerile despre creștinism. Cu cât studia mai mult grecii și romanii, cu atât moralitatea lor i se părea mai străină. Ei glorificau violența și acceptau cu ușurință practici precum infanticidul sau abandonarea copiilor nedoriți. Considerau firesc ca cei puternici să domine.
„Romanii credeau că sunt cei mai morali oameni, de aceea zeii le-au dat lumea să o conducă”, a spus el pentru CNN. „Dar nu era moralitatea mea. Și mi s-a părut înfricoșătoare când m-am apropiat de ea.”
Holland a început să se gândească la credința din copilărie și să se întrebe de unde provin valorile sale.
Dar o altă experiență i-a reaprins credința. Una pe care încă se străduiește să o explice.
În decembrie 2021, a fost diagnosticat cu cancer de colon. Medicii i-au spus că va trebui să suporte o operație serioasă care l-ar putea lăsa incontinent și infertil. Au cerut analize suplimentare, dar l-au avertizat că prognosticul nu arăta bine.
În timp ce aștepta rezultatele, Holland a participat la o slujbă de la miezul nopții în ajunul Crăciunul, într-una dintre cele mai vechi biserici din Londra, Sfântul Bartolomeu cel Mare, despre care se spune că ar fi locul unei apariții a Fecioarei Maria în secolul al XII-lea. După slujbă, Holland a făcut ceva ce nu mai făcuse de la vârsta de 10 ani: a rostit o rugăciune fierbinte către Dumnezeu.
„Nu există atei în tranșee”, a spus el, reluând un aforism despre cum oamenii se întorc adesea la rugăciune în fața morții. „Am… implorat ajutor.”
Rezultatele au venit: cancerul nu se răspândise. Astăzi este vindecat.
A fost beneficiarul unui miracol?
Acum doi ani, Holland oferea o explicație mai pragmatică: fratele său l-a pus în legătură cu un medic specializat în tipul său de cancer. Ce crede astăzi?
„Este o coincidență, dar nu vreau să spun sută la sută că este doar o coincidență”, a spus el. „Îmi place să văd acea posibilitate strălucitoare a supranaturalului. Îmi place ideea că aș fi beneficiarul unui miracol al Fecioarei Maria.”
Ce crede Holland că s-a întâmplat la Înviere
De la această problemă de sănătate, Holland pare mai deschis să vorbească despre miracolele consemnate în Noul Testament. Crede el că Iisus a înviat fizic din morți?
El a spus că creștinismul nu ar fi existat dacă primii creștini nu ar fi crezut că s-a întâmplat ceva „spectaculos de neobișnuit” în dimineața primului Paște.
„Îmi este greu să cred că oamenii ar fi scris aceste lucruri, le-ar fi predicat, le-ar fi crezut și și-ar fi riscat viața pentru ele dacă nu ar fi considerat că sunt adevărate”, a declarat el pentru CNN.
Este el creștin? În trecut, astfel de întrebări îl făceau vizibil incomod pe Tom Holland. Chiar și acum doi ani, se descria drept un „agnostic protestant”. Și astăzi?
„Aș spune că sunt creștin”, a afirmat el.
În ceea ce privește tipul de creștin, Holland nu a invocat doctrine. În schimb, a menționat poemul „The Answer” al poetului galez R. S. Thomas ca fiind emblematic pentru credința sa. Poezia lui Thomas a fost descrisă drept cea a „poetului Crucii, al rugăciunii fără răspuns, al călătoriei sumbre prin întuneric”.
Holland a spus că apreciază combinația de „îndoială” și „triumf religios” din poezia lui Thomas.
„Există și alte moduri de a te apropia de Dumnezeu”, a spus el. „Poezia ar fi unul dintre ele, sau abandonarea în fața simbolismului ori a misterului.”
Mama sa, Janet Holland, în vârstă de 92 de ani, nu a ezitat când a fost întrebată dacă crede că fiul ei este creștin.
„Da, cred. Dar nu recunoaște niciodată pe deplin, nu-i așa?” a spus ea pentru CNN. „Cred că, într-un fel, are nevoie de asta”, a adăugat ea, referindu-se la credința fiului său.
Holland încă se confruntă cu dificultăți în a crede în miracolele asociate creștinismului.
„Sunt momente când simt că cred. Sunt momente când nu simt asta deloc”, a spus el. „Dar mi-ar plăcea să pot crede, pentru că, dincolo de orice, asta hrănește și susține rădăcinile convingerilor mele. De asemenea, face universul mai interesant.”
Ambivalența lui Holland nu este neobișnuită. A fost împărtășită și de un alt grup de oameni: primii discipoli ai lui Iisus. Întâlnirile lor cu Iisus în dimineața primului Paște sunt unele dintre cele mai stranii relatări din Biblie. Unii nu îl recunosc inițial. Alții reacționează nu cu bucurie, ci cu teamă. Unul dintre relatările Evangheliilor se încheie brusc cu femeile fugind de la mormântul gol.
Creștinii au numit ulterior aceste relatări „vestea bună”. Ei spun că crucea demonstrează că „cei din urmă vor fi cei dintâi” și că „adevărul neînarmat și iubirea necondiționată vor avea ultimul cuvânt în realitate”.
Poate că nu ar trebui să surprindă faptul că Holland oscilează încă între credință și îndoială. „Prădătorii de vârf” încă umblă pe pământ. Armatele încă mărșăluiesc, iar cei slabi suferă ceea ce trebuie.
Tipul de atrocități pe care Holland le-a văzut în Sinjar persistă și astăzi. Dar, cel puțin pentru unii, există încă crucea. Ea indică o altă cale.
Ştiri video recomandate
