Tradițional vorbind, masa de Paște este despre miel și ou.
La proțap sau la cuptor, în borș sau în drob, carnea de miel este o prezența delicioasă a acestei perioade. Din punct de vedere nutritiv, carnea de miel este recomandată, întrucât ea conține o cantitate mare de proteine, vitamine și microelemente. De exemplu, într-o porție de 100 g de carne de miel ne sunt furnizate următoarele substanțe nutritive, exprimate și în procente care reprezintă doză zilnică recomandată unei persoane adulte sănătoase:
- Energie - 260 kcal - 18%
- Vitamina B12 - 2,65 mcg - 88%
- Vitamina B6 - 0,13 mg - 13%
- Vitamina B3 - 11,5 echv - 74,8%
- Vitamina B2 - 0,25 mg - 23%
- Vitamina B1 - 0,09 mg - 10%
- Zinc - 5,5 mg - 55%
- Fier - 2,12 mg - 22%
- Magneziu - 25 mg - 11%
- Acid folic - 20 mcg - 10%
- Proteine - 26,37 g - 40%
La fel și despre ouă putem vorbi că despre niște adevărate complexe energetice naturale care trebuie consumate totuși cu măsură. Din analiză unui ou de mărime medie - 60 g, rezultă 33,4 g albuș și 16,6 g gălbenuș, care au următoarea compoziție:
- Energie - 75 kcal
- Apă - 37,7 ml
- Proteine - 6,25 g
- Lipide - 5,01 g
- Carbohidrați - 0,61
După cum se vede, două dintre cele mai consumate alimente din această perioada furnizează o serie de nutrienți necesari bunei funcționari a organismului, însă trebuie asociate cu multe salate de legume de sezon, preparate în abur sau, cel mai indicat, crude.
Avem multe feluri de preparate tradiționale pascale și de aceea este important să eșalonăm meniul de Paște pe mese distanțate în timp la cel puțin o ora și astfel riscul indigestiei va fi diminuat. Salată verde, spanacul, castravetele, ridichile, rucola sunt verdețurile care trebuie să însoțească mesele bogate în carne și ouă.
Esențială este și mărimea porției de alimente consumate - trebuie să se urmărească aromele și calitatea alimentelor și nu obținerea unui stomac plin.
Se vor evita alimentele grase și prăjite, precum și a sosurilor grele (chiar și în salate) și
se vor limita alimentele care favorizează indigestia: sucurile de fructe, condimentele în exces și, în general, alimentele acide.
Apă - trebuie consumată pe tot parcursul mesei în cantități mici și dese pentru a menține sistemul digestiv activ și pentru a evita deshidratarea (care încetinește metabolismul).
Consumul de alcool necesită o atenție sporită întrucât atunci când se consumă în exces, acesta poate crea o serie de probleme: crește presiunea arterială a sângelui, crește cantitatea de enzime hepatice necesare descompunerii lui, crește activitatea sistemului nervos central și favorizează apariția tulburărilor gastro-intestinale. Vinul roșu este băutură sezonului și trebuie consumat cât mai natural, fără aditivi (pentru a evita migrenele) și de asemenea nu trebuie uitat că beneficiile sale scad cu creșterea cantității consumate.
Deserturile tradiționale: cozonacul și pască se vor consumă fie dimineață, fie la cel puțin două ore după masă, că o gustare independența și nu imediat după masă copioasă de Paște.
Mișcarea ușoară, o plimbarea de o jumătate de ora după masă ar putea ajută mult digestia și instalarea stării de bine.
