Sexismul subtil care predomină în viața de zi cu zi este adesea trecut cu vederea, însă cercetările arată că poate avea totuși efecte psihologice de durată, inclusiv "subțierea" unor părți ale creierului. Un studiu amplu, care a analizat peste 7.800 de scanări cerebrale din 29 de țări, a constatat că dezechilibrele sociale de gen modifică creierul femeilor, lâsând o "cicatrice" fizică, scrie BBC News.
Mișcarea pentru drepturile femeilor a avut numeroase succese în ultimul secol. În multe țări, egalitatea salarială este acum o cerință legală, iar discriminarea sexuală este ilegală. În Regatul Unit au fost trei femei prim-miniștri, iar femeile lideri devin din ce în ce mai frecvente pe scară largă.
Există însă îngrijorări legate de faptul că egalitatea de gen este într-un impas în Regatul Unit și în alte părți ale lumii, sau chiar regresează. Statisticile privind diferența de remunerare între sexe rămân încăpățânate, iar violența împotriva femeilor și fetelor continuă să crească.
La nivel global, cifrele sunt alarmante. Se spune că aproape una din trei persoane a fost supusă violenței fizice sau sexuale, sau ambelor. Apoi, există formele subtile de sexism care pot pătrunde în viața de zi cu zi, cum ar fi tratarea cu condescendență sau umilirea, sau sexismul binevoitor al complimentelor aparent pozitive legate de gen, care fac aluzie la ideea că femeile sunt în mod natural mai amabile sau mai emoționale, iar bărbații mai raționali sau mai dominanți. Aceste presupuneri sunt înrădăcinate în stereotipuri de gen care pot dăuna emancipării femeilor și pot "consolida statutul de subordonat al femeilor".
Între timp, în SUA, informațiile despre sănătatea femeilor au fost recent șterse și modificate de pe un site web guvernamental, potrivit unui raport publicat în "The Lancet", de sociologa Patricia Homan de la Universitatea de Stat din Florida și colegii săi.
"Informațiile adăugate întăresc esențialismul sexual biologic, prezentând corpurile femeilor ca fiind slabe și având nevoie de protecție și prezentând persoanele trans ca o amenințare", se arată în rezumatul raportului.
Conținutul eliminat de pe site-ul web se referea la îngrijirea sănătății materne și reproductive. Acesta includea un link către site-ul "reproductiverights.gov", acum desființat, care oferea informații despre accesarea medicamentelor, contracepției, îngrijirii de urgență și serviciilor de avort.
La un loc, toate acestea sunt exemple ale ceea ce se numește "sexism structural", pe care Homan îl definește ca "inegalitate sistematică de gen în ceea ce privește puterea și resursele, înrădăcinată în instituțiile noastre sociale".
"Este vorba, de fapt, despre modurile în care puterea, statutul și resursele sunt dezechilibrate între bărbați și femei", explică ea.
O "cicatrice" pe creier
Efectele asupra sănătății femeilor pot fi semnificative și nu întotdeauna vizibile imediat. Un studiu amplu care a analizat peste 7.800 de scanări cerebrale din 29 de țări a constatat că dezechilibrele sociale de gen modifică fizic creierul femeilor. Cercetarea a arătat că femeile care trăiesc în țări cu o inegalitate de gen mai mare aveau o grosime corticală mai mică în regiunile creierului asociate cu controlul emoțional, rezistența și tulburările legate de stres, cum ar fi depresia și tulburarea de stres posttraumatic.
Nicolas Crossley, psihiatru la Universitatea Pontificală Catolică din Chile, cataloghează această subţinere ca pe "o cicatrice pe creier". Motivul pentru care creierul se poate schimba ca urmare a stresului inegalității se datorează unui proces numit plasticitate – modul în care creierul se adaptează în funcție de ceea ce experimentăm sau învățăm.
"Așadar, dacă o abilitate precum jongleria prezintă schimbări observabile în creier, rezultă că o experiență profundă, de-o viață, de navigare într-o societate care te devalorizează ar avea un efect de durată, deoarece stresul cronic inhibă capacitatea naturală a creierului de a se adapta", a explicat Crossley.
Un aspect crucial este că s-a constatat că aceste diferențe cerebrale sunt diminuate în țările cu o egalitate de gen mai mare și nu au fost observate în aceeași măsură la bărbați, deși bărbații au experimentat și mai multe modificări cerebrale în țările cu cele mai mari inegalități.
"Așadar, dacă îmbunătățim egalitatea de gen, îmbunătățim sănătatea femeilor și acest lucru ar costa mai puțin pentru toată lumea", spune Crossley.
Impactul discriminării de gen asupra sănătății mintale a fost observat și în alte cercetări. Un studiu din Marea Britanie a constatat că femeile care au suferit discriminare sexuală au avut o sănătate mintală mai proastă patru ani mai târziu. Într-un studiu efectuat pe aproape 3.000 de femei, una din cinci a raportat că a experimentat sexism, variind de la sentimentul de nesiguranță în spațiile publice, până la insulte sau atacuri fizice. Aceste femei au fost de trei ori mai predispuse să raporteze suferință psihologică și o satisfacție mai scăzută față de viață.
"Expunerea repetată la experiențe stresante în timp poate duce la uzura corpului, iar aceste schimbări biologice dăunătoare pot fi legate de o stare de bine mintală precară", spune Ruth Hackett, psiholog la Kings College London, autoarea principală a studiului, susținând observațiile lui Crossley.
Hackett a condus o cercetare ulterioară pentru a găsi rezultate similare la femeile cu vârsta peste 52 de ani. Cele care au raportat discriminare pe bază de gen, cum ar fi hărțuirea sau faptul că au fost tratate cu mai puțin respect, au prezentat un declin al sănătății mintale șase ani mai târziu, precum și o singurătate mai accentuată, dar și o satisfacție față de viață și o calitate a vieții mai scăzute. Luate împreună, aceste rezultate arată că discriminarea de gen are daune de durată.
În schimb, studii separate au arătat că femeile care trăiesc în societăți cu o egalitate de gen mai mare au rate mai mici de depresie, la fel ca și femeile aflate în relații mai egale.
Dincolo de impactul asupra sănătății mintale, există și o problemă mai mare a tratamentului medical inegal când vine vorba de sănătatea femeilor.
Ştiri video recomandate
