Vulturii suri s-au întors în România, după mai bine de 70 de ani de absență, a anunțat Fundația Conservation Carpathia. Primele 25 de păsări au fost transferate în voliera de aclimatizare construită în apropierea comunei Rucăr, județul Argeș. Acestea sunt primele păsări dintr-un program pe termen lung de reintroducere, care urmărește formarea unei populații stabile de vulturi suri în Masivul Făgăraș. Fundația Carpathia transmite că este un „moment istoric” pentru biodiversitatea din România.
Vulturii au fost aduși din Spania, prin colaborarea cu Vulture Conservation Foundation, una dintre cele mai experimentate organizații europene în conservarea și reintroducerea speciilor de vulturi. Este vorba despre păsări tinere care vor forma nucleul viitoarei populații din Masivul Făgăraș.
› Vezi galeria foto ‹
„Inițiativa este realizată alături de Asociația Grupul Milvus și de un consorțiu local format din comunele Lerești, Rucăr și Valea Mare Pravăț, împreună cu Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Argeș”, a transmis Fundația într-un comunicat.
Vulturii suri au dispărut din România la jumătatea secolului trecut „în principal din cauza folosirii momelilor otrăvite pentru combaterea prădătorilor, precum lupii și urșii, vulturii suri devenind adesea victime colaterale.”
„Persecuția directă a contribuit, de asemenea, la declinul populației, păsările fiind vânate și împușcate pe fondul percepției că ar fi dăunătoare. Astăzi, revenirea sa readuce în natură un „sanitar”, o specie care elimină rapid carcasele și contribuie la prevenirea bolilor, într-un peisaj care își recapătă treptat echilibrul”, se arată în comunicatul Fundației Carpathia.
România se alătură astfel altor țări europene care încearcă să-și consolideze populațiile vulturi.
„Revenirea vulturului sur în România nu înseamnă doar readucerea unei specii dispărute de peste 70 de ani, ci întoarcerea unui aliat esențial pentru sănătatea naturii. Este un pas concret în reconstrucția unui peisaj funcțional, în care natura și comunitățile locale coexistă și se susțin reciproc. Această etapă confirmă că refacerea naturii devine posibilă atunci când există parteneriate solide și angajament pe termen lung”, au declarat Barbara și Christoph Promberger, directorii executivi ai Fundației Conservation Carpathia.
Ce urmează pentru vulturii suri aduși în România
Imediat după transport, păsările au fost examinate de medici veterinari specializați pentru a verifica starea lor de sănătate și pentru a confirma că deplasarea nu a provocat leziuni.
De asemenea, Fiecare exemplar a fost echipat cu inel ornitologic individual pentru identificare ulterioară, apoi transferat în voliera de aclimatizare.
În următoarele două săptămâni, echipa proiectului va monitoriza atent adaptarea lor la noul mediu, un moment esențial pentru succesul reintroducerii.
Voliera este amplasată într-o zonă montană, la aproximativ 1.150 de metri altitudine, în apropierea comunei Rucăr, într-un cadru deschis, cu vizibilitate către stâncării care pot deveni, în timp, potențiale locuri de cuibărire.
Voliera are aproximativ 160 de metri pătrați și o înălțime de 6 metri, fiind realizată din structură metalică, plasă din sârmă și o zonă de protecție din lemn împotriva intemperiilor.
Întreaga structură este fixată pe 44 de șuruburi de fundație, care asigură stabilitatea construcției în condiții montane, iar zona este monitorizată video.
Voliera creează un mediu controlat, cu stres redus, în care vulturii se familiarizează cu habitatul înainte de eliberarea în mediul natural. Perioada de aclimatizare este estimată la aproximativ șase luni, timp în care echipa monitorizează atent adaptarea păsărilor, modul de hrănire în grup și competiția pentru accesul la hrană.
„După eliberare, fiecare exemplar va fi monitorizat prin transmițătoare, pentru a urmări deplasările și procesul de adaptare în mediul natural. Hrănirea se realizează prin deschideri special amenajate, fără contact vizual cu oamenii, pentru a evita asocierea prezenței umane cu sursa de hrană. Resturile de origine animală provin din abatoare și din ferme din regiune, în conformitate cu reglementările sanitar-veterinare”, a transmis Fundația Carpathia.
Vulturul sur, specie dispărută de 70 de ani în România
Vulturii suri adulți se remarcă prin capul alb, aripile late și coada scurtă, au un guler alb de pene la baza gâtului și cioc galben-deschis. Penajul este bej-deschis, iar penele de zbor sunt mai închise la culoare, diferență vizibilă atunci când pasărea planează.
Specia poate atinge o greutate între 6 și 11 kilograme, o lungime a corpului de 93–122 centimetri și o anvergură a aripilor de 2,4 – 2,8 metri. Femela depune un singur ou pe an, iar ambii părinți participă la creșterea puiului.
Vulturul sur este o specie necrofagă și consumă exclusiv animale moarte. Prin acest rol, contribuie la eliminarea rapidă a carcaselor din natură și la prevenirea răspândirii bolilor.
Specia trăiește în peisaje deschise și întinse, de la câmpii până la regiuni montane, și poate fi întâlnită de la nivelul mării până la altitudini de aproximativ 3.000 de metri. Preferă stâncile și versanții abrupți pentru cuibărit, iar în zbor planează la înălțimi mari, folosind curenții de aer cald pentru a se deplasa cu un consum minim de energie.
Prezența sa indică existența unor habitate întinse și a unui ecosistem funcțional. În prezent, exemplare pot fi observate doar accidental deasupra Carpaților sau în zonele de stepă din sud-estul țării, fără populații stabile în România.
Ştiri video recomandate
