Pădurea tropicală amazoniană a trecut prin cel mai devastator sezon de incendii din ultimele două decenii, în 2024, provocând emisii de carbon fără precedent. Acestea au eliberat până la 791 de milioane de tone de dioxid de carbon, un volum echivalent cu emisiile totale anuale ale Germaniei, potrivit Interesting Engineering.
Potrivit Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene, emisiile din Amazon au fost de șapte ori mai mari decât media celor doi ani anteriori.
În total, incendiile din Amazon au afectat 3,3 milioane de hectare de pădure – aproape cât suprafața Belgiei.
„Pentru prima dată în analiza ce acoperă perioada 2022–2024, degradarea cauzată de incendii a depășit defrișarea ca principală sursă a emisiilor de carbon din Amazon”, au subliniat cercetătorii într-un comunicat de presă publicat pe 8 octombrie.
Amazonul are o importanță globală majoră
Amazonul este cea mai mare și mai biodiversă pădure tropicală și rețea de râuri din lume.
Acest biotop complex are o importanță globală majoră, fiindcă adăpostește o biodiversitate unică, acționează ca un uriaș rezervor de carbon și reglează tiparele climatice la nivel planetar.
Cu toate acestea, noul studiu arată că regiunea se confruntă cu o criză ecologică tot mai gravă. Cercetătorii au descoperit că creșterea devastatoare a incendiilor din Amazon este, cel mai probabil, rezultatul unei interacțiuni periculoase între presiunile de mediu și activitățile umane.
Un factor cheie este stresul extrem provocat de secetă, agravat de schimbările climatice, care face ca pădurea să devină vulnerabilă la incendii. Această vulnerabilitate este amplificată de fragmentarea pădurii, unde bucățile rămase sunt ușor pătrunse de foc.
Pe lângă acestea, există o gestionare deficitară a terenurilor, care include atât incendii scăpate de sub control, cât și acte deliberate (incendieri criminale provocate de cei care doresc să acapareze terenuri).
Această combinație de secetă, fragmentare și gestionare greșită este mecanismul care a condus la creșterea degradării pădurii provocate de incendii.
În 2024, incendiile s-au extins îngrijorător din punct de vedere geografic. Brazilia a înregistrat cel mai mare nivel de emisii din degradarea pădurii din istorie, în timp ce în Bolivia incendiile au afectat peste 9% din pădurea intactă rămasă.
Pădurea amazoniană, în pericol
Cercetarea a utilizat o metodologie bazată pe satelit pentru o detecție precisă a incendiilor. Datele au fost combinate din sistemul de monitorizare a pădurilor tropicale umede și din Sistemul Global de Informații privind Incendiile de Vegetație (Global Wildfire Information System).
Echipa a filtrat cu atenție semnalele false (precum cele provenite din agricultură sau acoperirea cu nori) pentru a detecta și confirma cu acuratețe degradarea pădurilor cauzată de incendii.
Emisiile de carbon au fost estimate folosind un cadru solid de simulare Monte Carlo, în conformitate cu cele mai bune practici recomandate de IPCC.
Studiul evidențiază o „amenințare insidioasă”: degradarea pădurii cauzată de incendii, diferită de defrișarea propriu-zisă.
Deși aceste păduri pot părea intacte când sunt privite de sus, ele au suferit, de fapt, pierderi semnificative de biomasă și funcții ecologice.
Problema este că aceste păduri degradate scapă adesea din sistemele de măsurare naționale și internaționale, fiind astfel ignorate în politicile publice și mecanismele de raportare.
„Această situație evidențiază și nevoia unor mecanisme internaționale de finanțare climatică mai eficiente, care să recunoască și să abordeze degradarea pădurii, nu doar defrișarea”, au subliniat cercetătorii.
Un alt studiu din 2024 avertiza deja că pădurea amazoniană ar putea atinge un „punct critic” (tipping point) până în 2050.
Echipa de cercetători solicită acțiuni urgente și coordonate, axate pe reducerea utilizării focului, întărirea politicilor de protecție a pădurii și sprijinirea comunităților locale și indigene implicate în conservare.
Ştiri video recomandate
