Datorită compoziţiei chimice şi biochimice, algele marine reprezintă o sursă importantă pentru obţinerea unor substanţe cu acţiune farmacodinamică.
De asemenea, ele pot fi folosite ca aliment în hrana omului, dar și ca nutreţ sau aditiv în hrana animalelor.
În plus, acest tip de vegetație poate fi folosit ca îngrăşământ în agricultură, dar și ca ingredient de bază în industria cosmetică.
"Algele marine sunt valoroase prin compoziţia chimică şi biochimică, având un conţinut ridicat în minerale (magneziu, calciu, fosfor, potasiu şi iod) micronutrienţi şi glucide.
Calitatea lipidelor şi proteinelor este comparabilă cu cea a plantelor terestre, datorită conținutului ridicat în aminoacizi esențiali şi a nivelului relativ ridicat al acizilor graşi nesaturaţi”, explică ecologul Călin Andrei.
An de an, România aruncă 10.000 de tone de alge
În ciuda beneficiilor uriașe, în fiecare an, România aruncă la gunoi 10.000 de tone de alge pe care marea le aduce la mal.
Anul trecut, Comisia Europeană le-a transmis statelor membre un semnal de încurajare, privind valorificarea algelor marine ca resursă regenerabilă, însă România nu îmbrățișează această inițiativă.
"Apreciem eforturile Comisiei Europene de a găsi soluții pentru trecerea la o economie verde și albastră, dar considerăm că o astfel de decizie este prematură, fiind necesare studii care să reflecte corespunzător raportul carbon consumat versus carbon eliminat, precum și eventuale riscuri asupra ecosistemului", a transmis Ministerul Mediului.
Cu toate acestea, experții susțin că algele marine din Marea Neagră au fost testate încă de acum 50 de ani.
"Algele marine au fost testate ca nutreț pentru animale, ca îngrășământ natural în agricultură sau ca nutriment alimentar. Toate studiile au demonstrat calitățile deosebite ale acestora”, spune ecologul Călin Andrei, potrivit adevarul.ro.
