Bucureștenii sunt sfătuiți să rămână în locuințe și să evite orice deplasare în următoarea oră, pe fondul unui cod roșu de vijelii valabil între 16:30 și 17:30. Fenomenele sunt extrem de periculoase pentru că, în cazul dezvoltărilor convective, evoluția lor este greu de anticipat: nu se poate ști cum vor reacționa rafalele de până la 90 km/h în diferitele cartiere ale Capitalei, iar riscul de accidente este ridicat.
Capitala se află sub cod roșu de vijelii, iar bucureștenii au primit un mesaj RO-ALERT care anunță rafale de vânt de până la 90 km/h, averse torențiale frecvente, descărcări electrice și grindină. Din acest motiv, populația este îndemnată să se adăpostească și să nu iasă din case pe durata avertizării.
O linie de vijelie cu dezvoltări puternice a pătruns dinspre vestul Capitalei și urmează să o traverseze de la vest spre est. În mișcarea sa, aceasta va determina intensificări ale vântului, vijelii și rafale de 90 km/h, însoțite de averse torențiale, descărcări electrice și căderi de grindină. Fenomenul se va deplasa apoi către est, afectând, în aceeași dinamică, și celelalte regiuni.
Pericolul este cu atât mai mare cu cât astfel de fenomene sunt imprevizibile. În cazul dezvoltărilor convective, nu se știe niciodată cum vor reacționa, motiv pentru care astfel de avertizări trebuie luate în serios. Nu se poate anticipa cum se vor manifesta în fiecare zonă a Bucureștiului, însă intensificările de vânt sunt extrem de periculoase, iar oamenii sunt sfătuiți să se ferească și să se adăpostească.
În paralel, fenomene de instabilitate puternică se manifestă și în nordul Munteniei, precum și în sudul și estul Transilvaniei, unde s-au înregistrat cantități importante de apă. În intervale scurte de timp, între o jumătate de oră și maximum o oră, au căzut peste 30-40-50 de litri pe metru pătrat, ceea ce a provocat inundații rapide.
Situația rămâne dificilă și în Valea Prahovei, unde codul portocaliu este în continuare în vigoare. Acolo, pe lângă instabilitatea atmosferică și dezvoltările convective, intervine și componenta orografică. Cantitățile mari de apă căzute în intervale scurte au generat viituri rapide, prin acumularea apei care se scurge de la munte către vale, atât din zona montană, cât și de sub aceasta.
Deși zona nu mai este la fel de expusă riscului, întrucât norii se formează și se disipează rapid, deplasându-se spre vest, componenta orografică se menține. Viiturile rapide vor continua să se scurgă pe versanți, în condițiile în care au căzut cantități importante de apă de la altitudini mari până în zonele joase de relief.
