?În timp
ce diplomația este arta posibilului, informațiile sunt meșteșugul
imposibilului. Iar viața se apropie rapid de imposibil, mai mult
decât în orice alt moment al istoriei omenirii.? Așa
încheie Efraim Halevy volumul său, Man in the Shadows
(tradus recent și la noi, Omul
din umbră, la editura RAO), o
istorie complexă a conflictului israeliano-palestinian de după 90.
Un conflict ciclic, care suferă
din cauza lipsei de viziune sau de curaj din partea liderilor. Joia
trecută, imposibilul s-a reîntors în viața locuitorilor
Ierusalimului.
De patru ani, în orașul sfânt fusese
tăcere. Niciun atentat. Cu binele te obișnuiești repede, dar tot
la fel de rapid îți poate fugi lumea de sub picioare. Opt
tineri israelieni au fost secerați de mitraliera agresorului. Un
atac cu totul neobișnuit, prin natură și simbolistică. În
primul rând, atacatorul nu s-a infiltrat din Fâșia Gaza
ci locuia chiar în Ierusalim, în estul arab.
Avea deci
deplină libertate de mișcare. În al doilea rând, locul
atentatului - nu a mai fost o stație de autobuz, un complex
comercial sau o piață aglomerată. Ci o școală talmudică, Mercaz
Harav, considerată leagănul mișcării sioniste și legată
indisolubil de nașterea statului evreu.
?Atacatorul și-a
îndreptat arma spre inima sionismului?, scria un editorialist
în Jerusalem Post. Atentatul are loc la câteva zile după
ce Israelul a lansat o nouă ofensivă în Fâșia Gaza, în
urma căreia cel puțin 100 de palestinieni au murit. Nu se știe
clar câți erau militanți și câți civili.
În aceste
condiții, ce șanse mai are procesul de pace? Ce șanse mai are
dezideratul lui George W Bush, exprimat la Annapolis, ca până
la finalul mandatului său (adică ianuarie 2009), pe harta lumii să
apară un stat palestinian (aici e
declarația de la Annapolis
)?
Sunt întrebări al căror răspuns îl putem întrezări
revenind la citatul din deschidere.
Cine este Efraim Halevy? Timp de 28 de ani a activat în Mossad,
între care patru i-a petrecut chiar la cârma serviciului
secret israelian. Ce vrea să spună Efraim Halevy? Că războiul
israeliano-palestinian nu are soluție în afara dialogului,
chiar și clandestin, cu mișcarea Hamas.
Considerată teroristă de
multe state occidentale, gruparea controlează Fâșia Gaza,
teritoriu de unde zilnic sunt lansate zeci de rachete spre pământul
israelian. Fatah-ul condus de Mahmud Abbas este slab, din ce în
ce mai slab, iar multe voci spun chiar că, sub aparența deschiderii
pentru dialog, gruparea comandă o mare parte din atacurile împotriva
Israelului, pe care le atribuie apoi Hamas-ului. Dacă mișcarea
Hamas ar deveni un partener viabil de dialog, cine i-ar mai băga în
seamă pe cei din Fatah?
Aici intervin diplomația și munca serviciilor secrete. Pe umerii
lor cade răspunderea de a găsi o cale de dialog cu
?nefrecventabilii? din Hamas. Ar asculta, până la urmă,
voința oamenilor de rând: un sondaj publicat de Ha'aretz arată
că 64% dintre israelieni vor negocieri cu Hamas. Pentru ca viața în
Israel și în teritorii să nu devină imposibilă, liderii
politici, diplomații și agenții secreți trebuie să facă
imposibilul. Este, până la urmă, arta lor.
Alina Petrescu
