Războiul nervilor continuă pe scena politică bucureşteană. Zece zile are la dispoziţie noul premier desemnat Lucian Croitoru pentru a-şi negocia cu partidele politice parlamentare o majoritate în Parlament menită să-i ofere, la finalul acestui termen, validarea cabinetului de miniştri cu care va veni în faţa legislativului pentru votul de încredere. Centrat pe ideea unui guvern politic, eventual de uniune naţională, dar deschis în particular cooptării specialiştilor din respectivele formaţiuni politice, Croitoru are şanse reduse în a coagula în jurul ideii sale de guvern o coaliţie majoritară. Toate partidele şi-au manifestat disponibilitatea la discuţii cu premierul propus de preşedintele Traian Băsescu, dar numai PDL a anunţat că îl va şi susţine. PSD, PNL, UDMR şi grupul minorităţăţilor naţionale au reiterat că primarul Sibiului Klaus Iohannis rămâne prima lor opţiune pentru postul de premier. Cum Băsescu nu are de gând să le accepte propunerea, parlamentarii noi majorităţi să află în situaţia ingrată între a vota un premier în condiţiile puse de Cotroceni sau a accepta tergiversarea unei situaţii de interimat guvernamental gestionat tot de democrat-liberalul Emil Boc cu riscul prelungirii acestei stări de lucruri până după desfăşurarea alegerilor prezidenţiale. Lăsaţi în off-said de propunerea de premier venită de la Cotroceni, liderii PSD şi PNL caută argumente juridice ca să provoace o sesizare a Curţii Constituţionale folosindu-se de instrumentul Parlamentului pentru a invoca existenţa unui conflict instituţional între principalele puteri în stat şi a obţine o decizie a acestei instanţe capabilă să forţeze pe şeful statului să se supună voinţei noii majorităţi parlamentare.
Potrivit articolului 103, preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
Opţiunile lui Croitoru: crearea majorităţii, depunerea mandatului sau vot de blam în Parlament
Persoana desemnată pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, iar plenul legislativului acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
În aceste condiţii, Croitoru s-a angajat într-o cursă contracronometru fiind obligat să se prezinte în faţa parlamentului cu noul Cabinet până pe data 26 octombrie. În cazul în care nu reuşeşte să coalizeze în jurul său majoritatea necesară pentru votul de încredere, premierul are două opţiuni: fie îşi depune mandatul în faţa preşedintelui, fie riscă un vot de blam în legislativ.
În ambele cazuri, preşedintele Traian Băsescu are dreptul constituţional de a numi în nou premier , eventual chiar să-l renumească pe Croitoru în această funcţie în speranţa că unul din partidele importante se va ralia la cauza acestuia în răstimpul altor 10 zile.
Dacă şi a doua propunere a preşedintelui este respinsă, în mod normal şeful statului poate dizolva Legislativul potrivit articolului 89, după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură .
Totuşi, dacă această situaţie este înregistrată în ultimele şase de luni de mandat al preşedintelui, cum este cazul de faţă, Constituţia stipulează că această atribuţie a şefului statului nu poate fi exercitată.
Guvernul Boc II, singurul câştigător din conflictul Parlament-Preşedinţie
În această situaţie aparent fără ieşire, singurul care are de câştigat din lungirea acestei proceduri este actualul guvern demis prin moţiune de cenzură, dar care continuă să conducă interimar ţara cu atribuţiile limitate, cabinetul Boc II. Solicitarea votului de încredere a Parlamentului ar putea veni din partea lui Croitoru la data de 26 octombrie. În cazul în care va fi respins cu votul susţinătorilor lui Iohannis, o a doua solicitare de vot a încrederii legislativului nu este exclus a avea loc abia după desfăşurarea alegerilor prezidenţiale în termenul de 60 de zile stabilit prin constituţie.
Constituţional, singura modalitate prin care miniştrii demişi din Cabinetul Boc 2 pot înceta să mai ocupe funcţiile este ca Parlamentul să acorde votul de încredere unuia din premierii desemnaţi de preşedintele Băsescu şi echipei acestuia. Până când eventuala nouă formulă a Cabinetului va fi acceptată de Parlament şi va depune jurământul, miniştrii şi actualul şef al Executivului vor rămâne în funcţie. Or în aceste condiţii, alegerile prezidenţiale ar putea să fie organizate tot de Guvernul Boc.
Câştigătorul scaunului prezidenţial ar putea apoi să apeleze la instrumentul dizolvării Parlamentului şi organizării de alegeri anticipate în cazul în care nici după alegerea noului şef de stat nu se va constitui o majoritate aptă să susţină cu succes în Parlament premierul desemnat de el. Potrivit Constituţiei, alegerile anticipate ar putea fi organizate în termen de cel mult trei luni, cel mai târziu la finele lui martie.
CCR, instrument de forţare a voinţei prezidenţiale
Formată din PSD şi PNL, la care s-au raliat UDMR şi reprezentanţii minorităţilor, Opoziţia cu pretenţii la putere, încearcă în acest moment să împiedice implementarea unui asemenea scenariu. Cu propunerea lor de premier independent peste un guvern tehnocrat ignorată de Băsescu şi cu un prim-ministru desemnat de Cotroceni, dar susţinut doar de parlamentarii PDL, liberalii şi social-democraţii analizează în prezent resorturile constituţionale şi legislative care să le permită sesizarea de către Parlament a Curţii Constituţionale pe marginea unui conflict între puterea executivă şi cea legislativă. Încercarea se vrea o tentativă de forţare a mâinii şefului statului de a accepta propunerea de premier susţinută de coaliţia constituită ad-hoc în Parlament.
Preşedintele Senatului, social-democratul Mircea Geoană a anunţat deja joi că va convoca Birourile Permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului ?de îndată? ce va primi solicitarea cu primul-ministru desemnat, pentru a sesiza Curtea Constituţională în legătură cu conflictul între instituţiile statului, Parlament şi Preşedinţie.
În aceste condiţii, CCR ar trebui să se transforme într-un mediator între instituţia legislativă şi cea prezidenţială, o situaţie care pare a depăşi atribuţiile acestei instanţe, nefiind exclusă o posibilă respingere a unui astfel de demers prin invocarea lipsei de competenţe în domeniu.
Marius Vulpe, Antena3.ro
