Actualul lider al PSD, Mircea Geoană îşi propune ca prin viitorul statut al partidului să-şi consolideze poziţia şi autoritatea în partid prin extinderea propiilor atribuţii şi cu concursul membrilor CExN, format din membrii Bipoului Permanent şi lideri de filiale. Cel puţin aşa rezultă din proiectul de statut pus în acest sfârşit de săptămână la dispoziţia filialelor spre consultare şi eventuală amendare până la Congres. În paralel, Geoană urmăreşte diminuarea influenţei şi puterii Consiliului Naţional condus în prezent de rivalul său, Adrian Năstse, prin smulgerea departamentelor interne ale PSD de sub coordonarea acestui for şi subordonarea lor Comitetutui Executiv.
Consiliul Naţional ar urma să fie văduvit şi de atribuţiile legate de organizarea campaniilor electorale prezidenţiale, parlamentare, europarlamentare, competenţe care ar urma să fie alocate tot CExN-ului. Pentru sine, Geoană îşi propune preluarea de la Consiliul Naţional a dreptului de a coordona activitatea forumurilor, ligilor, asociaţiilor interne, cluburi şi alte asemenea organisme pentru promovarea strategiilor din programul politic al PSD în societatea românească şi în parteneriat cu sindicatele, relaţia partid-sindicate.
Activitatea CN ar urma să se limiteze la elaborarea de studii, strategii şi programe ale PSD privind evoluţia domeniilor de activitate, precum şi monitorizarea şi reacţia rapidă la acţiunile guvernamentale, respectiv ministeriale.
Mai mult, dependenţa CN de liderul de partid ar urma să fie amplificată de faptul că şefii departamentelor Consiliului nu vor fi numiţi decât la propunerea viitorului preşedinte PSD cu asentimentul CExN.
Congresul PSD se convoacă în şedinţe ordinare o dată la patru ani, de către Consiliul Naţional, şi în şedinţe extraordinare, atunci când situaţia politică o impune, numai la iniţiativa Comitetului Executiv Naţional. Până în prezent, Consiliul naţional era cel care avea atribuţii de convocare şi organizare în acest domeniu. Tot Comitetul va stabili de acum încolo şi norma de reprezentare a delegaţilor care vor reveni fiecărei filiale.
În ceea ce priveşte modalitatea de alegere a şefului PSD se propune votul secret al Congresului pentru un mandat de patru ani. În cazul în care primul tur nu califică pe vreunul dintre candidaţi cu majoritatea voturilor delegaţilor la Congres, se organizează un al doilea tur între primii doi clasaţi, urmând a fi declarat preşedinte al PSD candidatul care a primit cel mai mare număr de voturi.
Proiectul de statut promovat de Gheoană nu renunţă la ideea votului pe moţiuni. Câştigătorul mandatului de preşedinte al partidului va propune la Congres alegerea în bloc a unei echipe formate dintr-un prim-vicepreşedinte, 15 vicepreşedinţi şi 15 membri în BPN.
În cazul în care formula votului pe liste închise va pica la votul delegaţilor Congresului, se ia în considerare modalitatea actuală de alegere a vicepreşedinţilor, prin candidaturi individuale şi vot secret pentru un mandat de patru ani pentru posturile mai sus menţionate.
Marius Vulpe, Antena3.ro
