A treia suspendare a lui Traian Băsescu are nevoie de 50 la sută plus unu din voturile senatorilor şi deputaţilor pentru a fi adoptată. Asta înseamnă că cererea de suspendare trebuie să fie susţinută de cel puţin 289 de senatori şi deputaţi.
Pentru ca cererea de suspendare să ajungă la vot, trebuie să fie semnată de o treime din numărul total de deputaţi şi senatori, adică de 191 de parlamentari. Abia după aceea poate porni pe circuitul parlamentar. Cererea de suspendare va fi discutată şi votată în plenul reunit al celor două camere de unde va pleca spre Curtea Constituţională pentru avizul consultativ. După obţinerea acestui aviz, cererea de suspendare va fi supusă votului celor două camere ale Parlamentui.
În cazul votului în plenul reunit al celor două camere, Călin Popescu Tăriceanu ar putea să se bazeze, teoretic, pe voturile venite din partea PSD, UNPR şi pe cele de la Partidul Conservator.
În total, 348 de voturi, cu mult peste majoritatea absolută care este de 289 de parlamentari.
De partea cealaltă, opozanţii declaraţi ai suspendării numără 235 voturi, adunate de la liberali, democrat liberali, partidul Elenei Udrea, UDMR şi minorităţi. Mai trebuie spus că dacă va fi votată suspendarea, la referendumul organizat pentru demiterea preşedintelui trebuie să se prezinte cel puţin 50 la sută plus unul din numărul total de cetăţeni cu drept de vot pentru ca acesta să fie validat.
În plus, pentru că referendumul va coincide cu primul tur al alegerilor prezidenţiale, vor creşte şi costurile cu organizarea. Pe lîngă cele 44 de milioane de euro, la cît se ridică cele două tururi pentru alegerea preşedintelui, se mai adaugă 22 de milioane pentru organizarea referendumului.
