România cere Statelor Unite o prezență militară crescută și permanentă, iar Rusia încalcă responsabilitățile pe care le are ca membru permanent al Consiliului de Securitate. Sunt mesajele transmise de la New York de Marius Lazurcă, consilier pe probleme de politică externă, într-un interviu exclusiv pentru Antena 3 CNN.
Diplomatul l-a însoțit pe președintele Nicușor Dan în delegația de la ONU. A explicat de ce șeful statului a ales să își deschidă discursul de la tribuna Adunării Generale cu tema dezinformării. Lazurcă avertizează că metodele folosite de un stat ostil în România au fost aplicate și în Republica Moldova și ar putea fi folosite și în Franța.
De ce a început Nicușor Dan discursul de la ONU cu dezinformarea
Ana Maria Roman: Astăzi, Nicușor Dan a vorbit la ONU și, foarte interesant, și-a început acest discurs vorbind despre dezinformare. De ce a ales acest subiect?
Marius Lazurcă: E o indiscreție pe care o comit, sper să nu fie prea grav și să mă mustre domnul președinte pentru faptul că fac această destăinuire. Domnul președinte a ținut să intervină personal pe textul acestui discurs și, într-adevăr, versiunea pe care Departamentul de Politică Externă, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, i-a pregătit-o, a trecut prin filtrul intelectual și politic al președintelui.
Ceea ce comunitatea globală a putut asculta astăzi reprezintă, într-adevăr, viziunea președintelui României. Acum aș spune un lucru, cu titlu mai general, și anume că discursurile de la tribuna ONU au o dublă dimensiune.
O dimensiune internă – șefii de stat se adresează și propriilor cetățeni pentru a răspunde preocupărilor lor –, dar și o dimensiune globală. Președintele a încercat să demonstreze, invocând tema dezinformării, că o temă atât de importantă pentru cetățenii români este, în egală măsură, o temă globală.
Cred că președintele a reușit să facă această demonstrație de la tribuna comunității globale, dacă doriți, și să afirme încă o dată, în mod credibil, că tema manipulării politice și electorale nu este numai o temă națională, ea depășește granițele unei țări.
Că soluțiile pe care un stat ostil le aplică în România, le poate aplica și în Republica Moldova, ceea ce s-a și întâmplat, le poate aplica și în Franța, ceea ce poate că e pe cale să se întâmple, sau în alte țări. E o problemă nu numai națională, e o problemă nu numai continentală, e o problemă globală care, mai cu seamă în epoca emergenței atât de puternice a inteligenței artificiale, trebuie să ne preocupe pe toți. Asta a dorit domnul președinte să semnaleze astăzi.
Dronele rusești, în Consiliul de Securitate
Ana Maria Roman: Este în desfășurare Consiliul de Securitate pe tema Ucrainei. Ca diplomat de carieră, mă gândesc că ați urmărit multe discuții în Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite. Urmează ca președintele României să vorbească despre dronele Federației Ruse care au intrat în spațiul nostru aerian. Vizavi de domnia sa, fiind și reprezentantul Rusiei, va trebui Rusia să răspundă, să îi răspundă astăzi președintelui Nicușor Dan în cadrul acestui consiliu?
Marius Lazurcă: Nu pot anticipa reacția Federației Ruse. Ceea ce pot să spun este ceea ce își dorește domnul președinte. Încă o dată, președintele își dorește să exprime, în cel mai important forum de securitate global, preocupările cetățenilor României.
Cetățenii noștri sunt preocupați de numărul crescut al incursiunilor dronelor în România. Slavă Domnului, nu au existat victime până în momentul de față, dacă, desigur, nu socotim răniții de la prăbușirea dronei pe blocul de la Galați. Dar asta nu face ca aceste violări ale teritoriului național românesc să poată fi tolerate.
În al doilea rând, președintele României reamintește în Consiliul de Securitate că Federația Rusă, membru permanent al Consiliului de Securitate, nu își respectă răspunderile cu care toți membrii permanenți au fost învestiți, și anume de a apăra pacea și securitatea globală. Asta își dorește domnul președinte.
Sigur că va reafirma pozițiile noastre bine cunoscute cu privire la Ucraina, poziții reafirmate în urmă cu câteva zile de către domnul președinte în noul format la care România a decis să participe, și anume cel dedicat Inițiativei Carpatice, și, de asemenea, poziții pe care președintele le-a reafirmat la reuniunea Platformei Crimeea, care s-a desfășurat tot astăzi.
Mai multe trupe americane în România
Ana Maria Roman: Apropo de ceea ce face Rusia și că este membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU și are drept de veto... Chiar ministrul de externe al Franței, Franța care prezidează această ședință, vorbea despre suspendarea în viitor a dreptului de veto în anumite situații, poate când este vorba de război. Domnule Lazurcă, președintele Nicușor Dan a afirmat faptul că România dorește mai multe trupe americane pe teritoriul țării noastre. S-au făcut pași în atingerea acestui obiectiv?
Marius Lazurcă: Întâi de toate, trebuie să vă spun că președintele însuși conduce acest proces de dialog aprofundat cu Statele Unite, care are o dublă dimensiune. Are o dimensiune politică, dar și o dimensiune militară. Dacă doriți, vorbim cu Statele Unite și despre felul în care putem consolida relația noastră politică și, de asemenea, despre felul în care putem consolida relația noastră militară.
Ceea ce România spune în cadrul acestui dialog este că prezența trupelor Statelor Unite în România, o prezență crescută, o prezență permanentă cu trupe și cu capabilități militare, este nu doar în avantajul evident al României, ci și în avantajul Statelor Unite și în avantajul aliaților Statelor Unite.
Fiindcă România, prin poziția sa, prin capabilitățile de infrastructură de securitate pe care le-a construit și pe care continuă să le construiască, asigură Statelor Unite acces în zone, în regiuni de o importanță strategică pentru Statele Unite, fie că e vorba despre Ucraina, fie că e vorba despre Orientul Mijlociu, fie că e vorba despre Mediterana Orientală.
România are nu numai poziția geografică, ci și infrastructura care permite Statelor Unite să-și atingă obiectivele politice și de securitate.
