Consilierul prezidențial Eugen Tomac a declarat, la Antena 3 CNN, că alegerile anticipate sunt un scenariu care trebuie evitat, deși prima condiție constituțională pentru declanșarea lor a fost deja îndeplinită. Tomac se declară, în schimb, „optimist” că în septembrie, după consultările cu partidele, președintele Nicușor Dan va putea desemna un premier care să treacă, de această dată, de Parlament – după două încercări eșuate și 111 zile de criză politică.
„Sunt absolut convins că în luna septembrie președintele, după negocierile pe care le va convoca cu partidele politice, va desemna persoana pregătită să fie învestită de către o majoritate parlamentară”, susține Eugen Tomac.
Speranța unei majorități în septembrie
„Cred că suntem în fața unei situații care obligă partidele să pună pe primul loc România și cetățenii români. Până acum s-au gândit la confortul partidelor, de cele mai multe ori, și și-au impus condiții pentru a menține această stare de blocaj. (...) Sunt optimist în ceea ce privește abordarea pe care am observat-o atât în spațiul public, cât și din discuțiile pe care le-am avut cu lideri politici din toate partidele din fosta coaliție, inclusiv cu domnul Varujan Pambuccian, liderul minorităților naționale. Toată lumea este conștientă că avem nevoie urgentă de un nou guvern, pentru că economia nu așteaptă negocierile politice”, a spus Tomac.
Acesta a vorbit și despre presiunea economică din spatele deblocajului: nevoia de rectificare bugetară, de un buget realist și de finalizarea negocierilor pe jaloanele critice din PNRR, cu termen pe 31 august.
De ce nu vrea Cotroceniul alegeri anticipate
Și, chiar dacă prima condiție pentru anticipate a fost bifată, consilierul prezidențial a arătat că acesta este un scenariu de evitat.
„România a avut alegeri cu consecințe dureroase pentru societatea noastră în 2024. Am avut alegeri anul trecut. Consider că menținerea unei stări de tensiune politică, prin reașezarea jocului, prin organizarea de alegeri anticipate, este un scenariu care trebuie evitat”, a spus el, adăugând că anticipatele rămân, totuși, o soluție democratică și constituțională atunci când clasa politică nu mai găsește altă cale.
Din punctul de vedere al președintelui Nicușor Dan, a precizat Tomac, prioritatea e „un guvern capabil să repornească economia” și să pregătească un buget credibil.
Când vine următoarea desemnare și cine ar putea fi premier
Tomac s-a arătat convins că, în septembrie, după consultările cu partidele, președintele va desemna „persoana pregătită să fie învestită de către o majoritate parlamentară”.
El a insistat că logica desemnării va porni de la existența unei majorități.
„Președintele a făcut deja două desemnări, imediat după moțiunea de cenzură. Ele nu au convins partidele parlamentare de votul necesar pentru a trece prin Parlament. Tocmai de aceea cred că după această perioadă extrem de tensionată, toți liderii politici responsabili din această țară vor face compromisurile necesare pentru a depăși acest moment”, susține Eugen Tomac.
Întrebat despre variantele de premier vehiculate pe surse – Sorin Grindeanu (PSD), ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, sau chiar el însuși –, Tomac a evitat să dea un nume.
„Nu cred că numele viitorului premier contează în clipa de față. Ceea ce este cel mai important este să avem o majoritate capabilă să susțină învestirea unui nou guvern și reformele pe care, indiferent de numele premierului, viitorul guvern trebuie să le facă”, spune acesta.
Cum am ajuns aici: un guvern căzut și două desemnări eșuate
Actuala criză a pornit pe 5 mai 2026, când Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR și adoptată cu 281 de voturi „pentru”. De atunci, cabinetul funcționează doar interimar – nu poate adopta ordonanțe de urgență și nici iniția legi în Parlament.
După cădere, fosta coaliție s-a rupt: PNL a decis să treacă în opoziție și să nu mai facă alianță cu PSD, iar USR a anunțat, la rândul lui, că nu votează și nu intră într-un guvern din care face parte PSD.
De atunci, președintele Nicușor Dan a făcut două desemnări de premier, ambele eșuate. Prima a fost chiar Eugen Tomac, desemnat pe 4 iunie cu ideea unui guvern de specialiști; el și-a depus însă mandatul pe 14 iunie, înainte de votul din Parlament, după ce a constatat că nu poate aduna o majoritate.
A urmat Adrian Veștea, liberal din tabăra anti-Bolojan. Guvernul lui a ajuns la vot, dar a picat cu doar 189 de voturi „pentru” din cele 233 necesare, după ce parlamentarii AUR și UDMR au părăsit sala chiar înainte de vot – un moment care a schimbat complet soarta cabinetului.
